Porthos întârzie un an, dar conducta de CO₂ e aproape gata

Sub portul Rotterdam, Olanda construiește organul lipsă al industriei sale grele: o conductă care duce CO₂ captat de la rafinării și fabrici de hidrogen spre un zăcământ de gaz epuizat, la peste trei kilometri sub fundul Mării Nordului. Proiectul se numește Porthos — iar 2026 i-a adus și veste proastă, și progres vizibil.

Amânarea. Startul injectării, programat pentru finalul lui 2026, s-a mutat oficial în a doua jumătate a lui 2027. Explicația din documente: integrarea și testarea lanțului — conductă, compresie, platformă, puțuri — cere mai mult timp; e primul proiect de acest fel din țară, iar lanțul de contractori a resimțit aceeași inflație și aceleași cozi ca tot sectorul.

Ce e deja construit. Pe uscat, circa 30 de kilometri de conductă traversează portul; în mare, peste 20 de kilometri sunt pozați pe fundul apei. Cele patru foste sonde de producție de gaz au fost convertite cu succes în puțuri de injecție — o premieră tehnică încheiată în ianuarie — iar clădirile stației de compresie de pe Maasvlakte au fost predate.

De ce contează. Clienții Porthos — Air Liquide, Air Products, ExxonMobil, Shell — au contracte ferme pentru circa 2,5 milioane de tone de CO₂ pe an, timp de 15 ani: aproximativ 10% din emisiile industriale ale portului. Pentru industria care nu se poate electrifica repede, CCS e puntea contractată — nu o promisiune de conferință.

Contextul. După Porthos vine Aramis, proiectul mult mai mare, gândit pentru clienți din toată Europa de Nord-Vest. Rotterdam își joacă rolul preferat: infrastructura grea a tranziției altora.

Industria și emisiile, în contextul energetic, pe pagina de știri.