Electricity
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
În zorii zilei de 14 septembrie, cele trei zone baltice au atins simultan același plafon: 500 de euro pe megawatt-oră — Lituania, Letonia și Estonia, în aceleași sferturi de oră, cu aceleași cauze. Reconstituirea acelei dimineți — cerere matinală abruptă, vânt în pauză regională, soare încă sub orizont și importuri nordice la limita firelor — e mai mult decât criminalistică tarifară: e portretul-robot al orei pentru care se construiesc acum toate bateriile, pompările și interconectările regiunii. Cine înțelege dimineața de 14 septembrie înțelege întreaga agendă investițională baltică.
Companies
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Septembrie a rearanjat vârful celui mai mare grup energetic baltic: Vytenis Koryzna a fost aprobat drept candidat final pentru poziția de CEO și președinte al consiliului de administrație al Ignitis Group, iar la distanță de două săptămâni, șeful distribuitorului ESO, Renaldas Radvila, și-a anunțat demisia. Dubla rotație vine într-un moment fără margine de eroare: patru sisteme de baterii în livrare, unitatea a cincea de la Kruonis la 80%, decizia finală pentru offshore așteptată în șase luni și un plan de investiții de până la 3 miliarde de euro pentru 2026–2029. Noii oameni nu primesc o strategie de scris — primesc una de executat.
Energy policy
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Dezbaterea fiscală a sezonului lituanian are o constrângere pe care juriștii au pus-o pe masă fără menajamente: directiva europeană a TVA-ului permite fiecărui stat doar două cote reduse, iar Lituania și le-a consumat — astfel că menținerea sau extinderea cotei de 9% pentru încălzire nu se decide doar la Vilnius, ci în arhitectura fixă de la Bruxelles. Discuția, aprinsă exact când sezonul rece începe, e un studiu de caz despre marginile reale ale politicilor naționale de amortizare: statul poate ținti banii unde vrea — dar instrumentele fiscale se numără, la propriu.
Market
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Invitația publicată de Litgrid pe 28 septembrie — un webinar despre viitoarele licitații EPAD baltic-nordice — anunță discret un pas cu greutate structurală: sosirea în regiune a contractelor care asigură diferența dintre prețul zonal și referința nordică de sistem. Într-un an în care zona lituaniană a plătit în medie cu zeci de euro peste nord și a bifat 40 de sferturi de oră peste 300, exact acest ecart — azi un risc nud purtat de furnizori și industrie — devine, prin EPAD, marfă tranzacționabilă: cine vrea preț fix într-o zonă volatilă va putea, în sfârșit, să și-l cumpere.
Grid
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Litgrid a lansat în august procedura pe care singură o descrie drept una dintre cele mai ample achiziții de infrastructură electrică din istoria țării: construcția stației de transformare de la Gižai, în sud-vestul Lituaniei — nod-cheie pe coridorul care leagă sistemul baltic de Polonia și, prin ea, de inima Europei continentale. Într-o rețea care tocmai a rezervat 2,8 gigawați pentru proiecte noi în doar un trimestru, stațiile de acest calibru sunt strangularea sau deblocarea întregului val investițional — iar Gižai a fost aleasă să deblocheze.
Grid
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Cifra publicată de operatorul lituanian de transport măsoară presiunea de la porțile rețelei mai bine decât orice discurs: în doar trei luni, Litgrid a rezervat provizoriu 2,8 gigawați de capacitate pentru centrale solare, eoliene și unități de stocare — aproape jumătate din tot parcul regenerabil construit de țară într-un deceniu, cerut într-un singur trimestru. Avalanșa de cereri vine exact când sistemul digeră explozia de la 6,5 gigawați și confirmă că apetitul investitorilor n-a murit — s-a mutat doar către proiecte hibride, cu bateriile în prim-plan.
Analysis
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Paradoxul lituanian al momentului cere explicație: exact în anul în care țara trece pragul de 7 gigawați regenerabili, ministerul constată public că dezvoltatorii încetinesc. Analiza cauzelor — canibalizarea veniturilor solare vizibilă în cele șapte sferturi negative ale lunii, saturarea progresivă a rețelei, scumpirea capitalului și maturizarea inevitabile a oportunităților ușoare — arată că încetinirea nu e criză, ci schimbare de regim: piața a terminat de cules fructele de jos și trebuie, de acum, să construiască scări. Diferența dintre țările care se opresc la borna asta și cele care merg mai departe stă în viteza construcției scărilor.
Storage & batteries
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Formularea folosită de șeful diviziei de stocare a Ignitis — bateriile ca „perne de siguranță ale rețelei electrice” — merită reținută dincolo de plasticitatea ei: e semnul unei schimbări de statut. În discursul oficial lituanian, stocarea nu mai e prezentată ca investiție oportunistă de arbitraj, ci ca echipament de siguranță al sistemului — categoria din care fac parte rezervele, interconectările și protecțiile. Când limbajul instituțiilor se mută astfel, urmează de regulă reglementarea, apoi banii: exact traiectoria pe care pachetul legislativ depus în Seimas o confirmă.
Solar
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Statistica pe care nicio strategie n-a îndrăznit s-o promită: Lituania a depășit 193.000 de prosumatori la jumătatea anului și va atinge 200.000 până în decembrie — pragul planificat inițial pentru 2028. Pentru context: fiecare a șaptea gospodărie lituaniană produce azi propriul curent. Iar politica publică schimbă deja treapta: noua schemă de sprijin țintește pachetul solar-plus-baterie — 5 kilowați de panouri cu 10 kilowați-oră de stocare — pentru gospodăriile din zonele unde rețeaua nu mai are loc. Semnal limpede: faza cantității s-a încheiat; începe faza integrării.
Wind
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Privite separat, piesele par știri disparate: parcul-record de la Kelmė cu bateria lui, terminalul de asamblare a turbinelor care se termină anul acesta la Klaipėda, extinderea portuară de 600 de milioane, verdictul offshore programat în șase luni. Cusute împreună, ele desenează altceva: o țară care nu vrea doar să găzduiască vânt, ci să stăpânească lanțul — de la dezvoltarea terestră care formează competențe, prin portul care servește instalarea, până la parcurile marine care vor folosi amândouă. Puține piețe mici au încercat integrarea completă; cele care au reușit au devenit exportatoare nu doar de curent, ci de servicii pentru vecini.
Renewables
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Bilanțul de la jumătatea anului fixează borna: 6,5 gigawați de capacități regenerabile instalate, cu pragul de 7 așteptat până la finalul lui 2026 — pentru o țară care începea deceniul cu o fracțiune din această cifră, e una dintre cele mai abrupte curbe de creștere din Europa. Rețeta din spatele exploziei are trei ingrediente documentate: parcuri utilitare conduse de Kelmė, aproape 200.000 de prosumatoare pe acoperișuri și un lanț de finanțare — de la BEI la cele 2,5–3 miliarde planificate de Ignitis până în 2029 — care tratează Baltica drept piață matură. Umbra din tablou: dezvoltatorii încetinesc, iar guvernul răspunde cu un pachet legislativ.
Energy prices
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Media lunii — 106,8 euro — descrie un septembrie lituanian tensionat dar gestionabil; coada lui spune însă altceva: ultimele 24 de ore analizate s-au decontat la 195 de euro pe megawatt-oră, aproape dublu față de restul lunii. Saltul de sfârșit de lună a venit pe rețeta cunoscută a toamnei baltice — primul frig, vânt modest, gaz continental scump — și a lovit simultan toate cele trei zone. Pentru consumatorii pe bursă și pentru industria cu contracte indexate, mesajul e fără ambiguitate: prețurile de toamnă s-au terminat; cine mai are decizii de acoperire amânate le ia de-acum la tarif de iarnă.
Wind
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
La un an și ceva de la punerea completă în funcțiune, parcul eolian de la Kelmė rămâne borna după care se măsoară tot vântul terestru baltic: 314 megawați — cel mai mare parc al celor trei țări —, energie pentru aproximativ 250.000 de gospodării lituaniene, investiție de 550 de milioane de euro din care 250 finanțate de Banca Europeană de Investiții. Eticheta pusă de finanțator cântărește la fel de mult ca megawații: capacitate „fără subvenții”, construită pe semnalele pieței. Iar bateria de 147 de megawați ridicată alături îi scrie deja capitolul următor.
Market
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Septembrie a confirmat că minusurile nu mai sunt accident pe piața lituaniană, ci rubrică permanentă: șapte sferturi de oră cu prețuri negative, cu minimul lunii la minus 1 euro — în timp ce Letonia vecină, cuplată la aceleași fire, n-a coborât nici o dată sub zero. Diferența e opera celor aproape 200.000 de prosumatoare și a parcurilor care fac din amiezile însorite lituaniene primele ferestre de supraofertă ale Balticii de sud. Pentru producători, minusurile sunt taxă pe inflexibilitate; pentru deținătorii de baterii și consumatorii deștepți, subvenție privată; pentru piață în ansamblu — examenul de intrare în maturitate.
Hydro
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Bateria istorică a Lituaniei crește pentru prima dată de la construcție: al cincilea agregat al centralei cu acumulare prin pompare de la Kruonis — 110 megawați — e finalizat în proporție de aproximativ 80%, urmând să ridice puterea totală a centralei la 1.010 megawați. Extinderea, dublată de sistemul de baterii de 99 de megawați instalat chiar pe amplasament, transformă dealul de deasupra Kaunasului în cel mai important nod de flexibilitate dintre Varșovia și Helsinki — exact în anii în care piața regională plătește flexibilitatea la prețuri record.
Wind
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Anunțul transmis prin presa lituaniană fixează calendarul celei mai așteptate decizii energetice a țării: verdictul final de investiție pentru primul parc eolian offshore e așteptat în aproximativ o jumătate de an. În paralel, infrastructura de țărm nu așteaptă: Klaipėda își construiește programul portuar de 775 de milioane de euro — cu extinderea sudică de 600 de milioane pornită la mijlocul acestui an — iar terminalul de asamblare a turbinelor țintește finalizarea încă din 2026. Lituania a pregătit scena în cel mai mic detaliu; rămâne ca actorul principal să semneze contractul.
Grid
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Poziția publicată de asociația operatorilor europeni de transport — și distribuită de Litgrid la sfârșitul lui august — codifică ceea ce Baltica trăiește de câțiva ani pe propria piele: securitatea fizică și cibernetică a infrastructurii electrice critice a devenit dimensiune centrală a meseriei de operator, la egalitate cu adecvanța și frecvența. Pentru rețeaua care s-a desprins de sistemul estic, operează cabluri submarine într-o mare agitată geopolitic și construiește noduri noi ca Gižai, doctrina nu descrie viitorul — descrie prezentul, cu bugetele și procedurile lui.
Storage & batteries
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Portofoliul de stocare pe care Ignitis îl are în livrare simultană e, la scara regiunii, fără precedent: 399 de megawați și 798 de megawați-oră împărțite în patru amplasamente — Kelmė (147 MW / 295 MWh), lângă cel mai mare parc eolian baltic; Mažeikiai (45/90); Kruonis (99/199), lipit de centrala cu pompare; și Tume, în Letonia (107/215), cu decizia de investiție luată și finalizarea în 2028. Primele trei au echipamentele deja livrate. Când flota va licita completă, serile de 166 de euro și minusurile de amiază ale pieței lituaniene vor avea, în sfârșit, un contra-jucător dimensionat pe măsură.
Analysis
EUROENERGY NEWSROOM | Lithuania | 29 Sept 2026
Două piețe cu aceeași medie lunară — 106,8 contra 106,9 euro — lipite în aceeași zonă de deficit, au produs în septembrie un experiment natural aproape perfect: Lituania a înregistrat șapte sferturi de oră cu prețuri negative, Letonia niciunul. Singura variabilă care diferă semnificativ între ele e parcul solar — cele aproape 200.000 de prosumatoare lituaniene și gigawații instalați în ultimii ani contra începuturilor letone. Analiza acestei despărțiri statistice arată, mai precis decât orice strategie, ce cumpără de fapt o țară când își subvenționează acoperișurile: nu doar kilowați-oră, ci o altă structură a zilei.
Romania 277.1 €/MWh 
France 221.8 €/MWh 
Albania 30
Austria 30
Belgium 30
Bosnia and Herzegovina 30
Bulgaria 30
Croatia 30
Czechia 30
Denmark 30
Estonia 30
Finland 30
Germany 30
Greece 30
Hungary 30
Iceland 30
Ireland 30
Italy 30
Latvia 30
Luxembourg 30
Malta 30
Netherlands 30
North Macedonia 30
Norway 30
Poland 30
Portugal 30
Serbia 30
Slovakia 30
Slovenia 30
Spain 30
Sweden 30
Türkiye 30
Ukraine 30