ΤΕΡΝΑ, campioana stocării grele: după Amfilochia, Imathia

În goana europeană după baterii, o companie greacă a mers metodic în direcția opusă: gigawații ei de stocare stau în lacuri, nu în containere.

Nava-amiral. Amfilochia — 680 MW, 646 de milioane de euro, cofinanțare europeană — intră în teste anul acesta și în exploatare comercială la începutul lui 2027, cu excavațiile centralei trecute de 40% și echipamentele în fabricație finală. Va fi cea mai mare instalație de stocare a țării de la hidrocentralele istorice încoace și prima pompare greacă nouă din generația tranziției.

Pasul doi. Fără pauză de respirație, compania a pus pe masă proiectul-frate din Imathia, în Macedonia Centrală: aceeași logică — două rezervoare, diferență mare de nivel, turbine reversibile — în alt masiv muntos, mai aproape de centrul de greutate al producției solare din nordul țării. Dosarul parcurge autorizările; experiența amfilochiotă îi scurtează drumul.

De ce pompare, nu litiu. Argumentele companiei sunt de manual: durata de viață — generații versus cicluri de baterie; capacitatea — gigawați-oră versus sute de megawați-oră; materiile prime — beton și oțel locale versus lanțuri asiatice. Prețul: șantiere de ani și geografie pretențioasă. Piața greacă, cu tăierile ei record, face aritmetica favorabilă ambelor tehnologii — dar pentru stocarea de zile întregi, muntele rămâne fără rival.

Contextul de grup. Pentru ΤΕΡΝΑ, energia curată e de mult businessul principal: parcuri eoliene, solare, concesiuni de infrastructură. Pompările sunt însă pariul semnăturii — investiția pe care doar constructorii cu răbdare instituțională și bilanțuri solide și-o pot permite. Dacă Imathia repetă Amfilochia, Grecia va avea până în 2030 o coloană de stocare pe care puține țări o pot replica.

Companiile tranziției elene, în fluxul de știri.