105 miliarde înghețate de succes: tenderele de stocare, victime ale cererii

Există eșecuri de politici publice din lipsă de interes — și blocaje din exces de succes. Dosarul maghiar al subvențiilor pentru stocare e manualul celui de-al doilea caz.

Cronologia sufocării. Schema rezidențială — 105,5 miliarde de forinți pentru baterii casnice, tipic la pachet cu panouri — a fost luată cu asalt din primele ferestre de depunere: cereri peste plafon într-un ritm care a forțat suspendarea programului. Schema paralelă pentru companii, botezată după inventatorul Jedlik Ányos, 50 de miliarde, și-a închis depunerile și așteaptă verdictele. Între timp, alegerile din aprilie au schimbat administratorul: evaluările au moștenit și dosarele, și întârzierile.

Ce spune cererea. Suprasubscrierea nu e accident, ci semnal de piață pur: la actualele spread-uri zilnice — amiezi gratuite, seri scumpe — bateria casnică se amortizează suficient de repede încât subvenția devine accelerator, nu condiție. Gospodăriile au înțeles aritmetica înaintea instituțiilor; industria instalatorilor, dimensionată pe boom-ul solar, s-a reprofilat în timp record.

Costul așteptării. Fiecare lună de evaluare înghețată înseamnă mii de sisteme neinstalate care ar fi tăiat exact vârfurile problematice — și încredere consumată: precedentele scheme oprite au învățat piața maghiară să se grăbească haotic la fiecare fereastră nouă, agravând chiar suprasubscrierea care blochează.

Rezolvarea posibilă. Rețetele testate regional există: tranșe trimestriale predictibile în loc de ferestre-eveniment; procesare automată pe criterii simple; sau — varianta matură — înlocuirea treptată a subvenției cu accesul la piețele de echilibrare, unde bateria își câștigă singură banii. Cererea și-a făcut partea; urmează partea statului.

Schemele de sprijin europene, în fluxul de știri.