Vlora: de la termocentrala moartă la capitala energetică a Adriaticii
Puse una lângă alta, proiectele anunțate în ultimul an și jumătate desenează pentru golful Vlorei un destin pe care nimeni nu l-ar fi prezis: aici ar urma să se întâlnească hub-ul LNG al grupului Aktor — terminal portuar plus centrala de 380 de megawați născută din conversia termocentralei pe păcură care n-a produs niciodată un kilowatt comercial —, capătul albanez al cablului submarin de un gigawatt spre Puglia promis de Taqa pentru exporturile Masdar–Eni, și, foarte probabil, terminalul de cinci milioane de tone discutat cu Argent. Trei consorții din trei lumi — Grecia+America, Golful+Italia, iar America încă o dată — au ales independent același golf. Merită întrebat de ce: răspunsul spune totul despre noua geografie energetică a Adriaticii.
EuroEnergy Newsroom · 1 min read · updated 30 Sept 2026
Există locuri care așteaptă decenii o singură investiție și locuri peste care investițiile se năpustesc toate deodată. Vlora tocmai a trecut din prima categorie în a doua — iar aglomerarea nu e întâmplătoare.
Ce oferă golful. Apă adâncă aproape de țărm — rar pe coasta joasă adriatică —, port existent, teren industrial moștenit de la termocentrala-fantomă și, decisiv, poziția: punctul în care Albania e cel mai aproape de Italia și de magistrala TAP care trece prin spate, la Fier. Pentru LNG, pentru cabluri submarine și pentru centrale, aceleași trei atuuri se adună în același loc.
Piesele care se leagă. Hub-ul Aktor aduce gazul și centrala; cablul Taqa spre Puglia ar duce electricitatea — cei trei gigawați regenerabili promiși de Masdar au nevoie de exact această priză de export; Argent ar adăuga scara continentală. Fiecare proiect îl face pe celălalt mai bancabil: centrala justifică terminalul, cablul justifică parcurile, portul le justifică pe toate.
Umbra din tablou. La câțiva kilometri nord, în laguna Narta, se joacă simultan bătălia „revoluției flamingo” contra resortului Kushner — avertisment că golful râvnit de energie e și un ecosistem protejat cu opinie publică mobilizată. Proiectele care vor trata coasta ca pe un simplu amplasament vor plăti scump lecția.
Testul de realitate. Din trei megaproiecte anunțate, istoria balcanică sugerează că unul se face întreg, unul pe jumătate și unul rămâne pe hârtie. Dar chiar și la această rată, Vlora anilor 2030 arată altfel decât orice a cunoscut Albania: nu mai e capăt de linie, ci priză dublă — de gaz și de curent — a Adriaticii.
Analizele regiunii, în fluxul de știri.
More news
Comments
Be the first to comment.