Kazahstanul lansează la COP31 platforma QaJET, care țintește 20 de miliarde de dolari și 10 GW de regenerabile până în 2035
Kazahstanul își prezintă oficial pe 10 noiembrie, la conferința climatică COP31 de la Antalya, platforma de investiții QaJET pentru o tranziție energetică justă, menită să mobilizeze circa 20 de miliarde de dolari. Ministerele spun că platforma nu impune o țintă obligatorie de reducere a cărbunelui și că va funcționa practic din 2027.
Redacția EuroEnergy · Kazahstan · 2 min de citit
Kazahstanul plănuiește să lanseze oficial pe 10 noiembrie, în cadrul conferinței ONU privind clima COP31 de la Antalya, platforma națională de investiții pentru o tranziție energetică justă, QaJET, au declarat Ministerul Ecologiei și Ministerul Energiei pentru publicația economică LS (lsm.kz). Platforma urmărește să mobilizeze circa 20 de miliarde de dolari, sumă pe care ministerul o descrie ca o estimare orientativă a nevoilor de investiții ale țării.
Cele trei direcții. QaJET are trei axe de investiții: dezvoltarea surselor regenerabile, cu planul de a pune în funcțiune 10 GW până în 2035; modernizarea rețelelor electrice și a sistemelor de stocare a energiei; electrificarea consumatorilor finali. Finanțarea ar urma să vină de la dezvoltatori naționali și internaționali, companii energetice, investitori instituționali, bănci comerciale și instituții financiare internaționale, inclusiv prin granturi și credite preferențiale.
Ce nu face. Potrivit ministerelor, platforma nu stabilește o țintă obligatorie separată de reducere a ponderii cărbunelui sau a altor combustibili fosili în mixul energetic. Funcționarea practică e programată pentru 2027, după crearea structurii organizatorice, inclusiv a unui secretariat și a unui grup de sprijin pentru proiecte. „QaJET nu presupune acordarea automată de finanțare tuturor solicitanților”, a precizat Ministerul Energiei, adăugând că criteriile de selecție vor fi stabilite împreună cu instituțiile financiare internaționale.
Context. Memorandumul pentru crearea QaJET a fost semnat în aprilie 2026 de ministerele energiei și ecologiei și de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Potrivit BERD, cei 10 GW de capacitate regenerabilă nouă ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu peste 20 de milioane de tone pe an, circa 7% din emisiile legate de energie ale țării, care depinde semnificativ de cărbune pentru producția de electricitate.
Ce urmează. Inițiativa a fost propusă de președintele Kasîm-Jomart Tokaev la Adunarea Generală a ONU din 2023, a amintit agenția Kazinform. Kazahstanul și-a asumat neutralitatea climatică până în 2060, iar contribuția sa națională actualizată prevede o reducere a emisiilor cu 17% până în 2035 față de 1990.
Alte știri
Comentarii
Fii primul care comentează.

