Metodologie

MW și MWh nu sunt același lucru

MW e putere — cât produce sau consumă sistemul în acest moment. MWh e energie — cât s-a produs sau consumat într-un interval. Un parc de 100 MW care merge o oră livrează 100 MWh. Toate cifrele „live” de pe site sunt puteri, în MW.

Prețul zi-înainte

Cifrele de preț vin din documentul A44 al ENTSO-E, cerut separat pentru fiecare zonă de ofertare. E rezultatul licitației zi-înainte: producătorii și furnizorii ofertează, iar din intersecția lor iese un preț pentru fiecare interval al zilei următoare. Toate prețurile de pe site sunt angro — factura unui consumator conține, peste ele, tarifele de rețea, taxele, TVA și marja furnizorului.

Ziua de livrare nu e ziua UTC

ENTSO-E publică licitația pe ziua Europei Centrale, pentru toate zonele cuplate. Verificat: documentul României pentru 5 septembrie 2026 acoperă intervalul 2026-09-04T22:00Z — 2026-09-05T22:00Z, adică ziua CET, nu ziua de la București.

Noi grupăm însă pe ziua locală a fiecărei zone, fiindcă ăsta e sensul întrebării: cine întreabă „cât costă azi” se referă la ziua lui, de la miezul nopții la miezul nopții. Arhiva fiind continuă, ziua locală se compune din cozile a două documente publicate și iese întreagă. Se vede o singură consecință, la marginea din față: ultimul document publicat intră cu o oră în ziua următoare, iar acea zi apare marcată ca incompletă până se publică restul. Nu îi calculăm o medie — patru sferturi de oră nu sunt o zi.

Mediile se cântăresc cu durata

Piața europeană a trecut de la oră la sfert de oră pe 1 octombrie 2025. În arhiva noastră asta înseamnă că aceeași zonă are aproape patru ani de intervale de 60 de minute și restul de 15. Orice medie care traversează pragul trebuie ponderată cu durata: o medie aritmetică simplă ar da unui sfert de oră aceeași greutate ca unei ore.

Diferența e măsurabilă. Pentru România, ziua de trecere — 1 octombrie 2025, cu 93 de intervale și 1440 de minute — dă 124,05 EUR/MWh ponderat și 124,56 neponderat. Aceeași regulă se aplică medianei și percentilelor: „mediana zilei” e prețul sub care a stat jumătate din timpul zilei, nu al 48-lea punct din 96.

Zilele de 23 și de 25 de ore

La schimbarea orei, o zi locală are 1380 sau 1500 de minute. Sumarele le calculează din calendar, nu din 1440 presupuse — altfel două zile pe an ar fi marcate incomplete pe vecie și alte două ar părea complete cu o oră lipsă.

Prețurile negative

Când vântul și soarele produc mult iar cererea e mică, prețul coboară sub zero: cine consumă e plătit s-o facă. Se întâmplă des — Germania a avut cotații sub −18 EUR/MWh în septembrie 2026. Nu le filtrăm și nu le trunchiem la zero. Variațiile procentuale se calculează împărțind la modulul referinței; fără modul, o trecere de la −20 la −10 ar apărea ca o scădere, deși prețul a crescut.

O țară nu e o zonă de preț

Italia are șapte zone de ofertare, Norvegia cinci, Suedia patru, Danemarca două. Prețurile lor diferă, uneori mult. Acolo unde diferă, site-ul scrie intervalul cu ambele capete, nu media lor: o medie a zonelor nu descrie niciun contract pe care l-ar putea semna cineva.

Și invers: o zonă poate acoperi mai multe țări. DE_LU e a Germaniei și a Luxemburgului; SEM, a Irlandei și a Irlandei de Nord. Se numără o singură dată.

Media europeană e aritmetică

„Media Europei” de pe site e media aritmetică a zonelor care au ziua acoperită. Nu e ponderată cu consumul, fiindcă ENTSO-E nu publică volumele tranzacționate în documentul de preț. Consecința: o zonă mică cântărește exact cât Germania. Cifra măsoară cât de răspândite sunt prețurile în Europa, nu cât costă energia europeană.

Germania și Austria publică două serii

Pentru DE_LU și AT, ENTSO-E întoarce două serii de preț cu etichete de licitație identice, deosebite doar printr-un număr de secvență. A doua are cotații până la trei zile în viitor — orizont pe care o licitație spot nu-l poate avea, fiindcă rezultatul de poimâine încă nu există. Documentul nu spune ce e, iar noi nu presupunem. Afișăm prima secvență, singura al cărei orizont se poartă ca o licitație zi-înainte. Rândurile celeilalte rămân în arhivă, nesumarizate, până se știe ce sunt.

Import și export

Fiecare țară schimbă energie cu vecinii prin linii de interconexiune. Noi stocăm fluxul o singură dată pentru fiecare pereche de țări, cu un semn care dă direcția. Nu însumăm separat „A către B” și „B către A” — ar fi aceeași energie numărată de două ori.

„Sold” înseamnă rezultatul net. Pozitiv, țara importă; negativ, exportă.

Cum calculăm procentul de regenerabil

Împărțim suma surselor regenerabile la producția totală, folosind doar valorile pozitive. Două decizii care schimbă rezultatul și pe care le facem explicite:

• Hidro prin pompaj nu se numără. E stocare, nu generare — energia a fost deja contorizată o dată, când s-a pompat apa. Inclusă, ar apărea de două ori.
• Deșeurile nu se numără. Incinerarea e parțial fosilă, iar fracția biogenă diferă de la o țară la alta și nu e publicată separat. N-o putem atribui onest.

Motivul pentru „doar valorile pozitive”: parcurile fotovoltaice consumă din rețea noaptea, pentru invertoare și motoare de urmărire, iar sursa raportează asta ca producție negativă. E corect ca măsurătoare, dar o pondere negativă n-ar însemna nimic într-un grafic de structură.

Producție măsurată, estimată sau prognozată

măsurat

Valoare publicată de operator. Include zero, care e o măsurătoare reală — o centrală oprită chiar produce 0 MW.

estimat

Calculată de noi din valori publicate. Se afișează întotdeauna marcată.

prognoză

Se referă la viitor. Nu e o măsurătoare și nu se amestecă niciodată cu una.

suspect

A picat o verificare automată de coerență. Datele rămân vizibile și marcate — nu ștergem măsurători pentru că nu ne plac.

Producția neatribuită

Unele surse publică o producție totală mai mare decât suma categoriilor pe care le detaliază. Diferența e reală — de obicei stocare în baterii — dar nu are categorie proprie în feed. O afișăm ca „alte surse”, marcată estimat, în loc s-o ascundem (mixul n-ar mai însuma totalul) sau s-o declarăm eroare (ar fi o alarmă falsă în fiecare minut).

Fusuri orare

Intern lucrăm exclusiv în UTC. În interfață convertim la fusul fiecărei țări. Cele două nopți pe an în care se schimbă ora sunt tratate explicit: ora care nu există primăvara și ora care apare de două ori toamna.

De ce cifrele pot diferi de cele ale operatorului

Momentul citirii diferă. Operatorii republică și corectează valori. Unele surse dau instantanee, altele medii pe sfert de oră. Noi arătăm întotdeauna momentul citirii, ca să poți compara ce trebuie cu ce trebuie.

Ce nu facem

Nu inventăm valori pentru țări fără date. Nu afișăm zero în locul unei măsurători care lipsește — un „—” înseamnă „nu știm”, iar „0” înseamnă „am măsurat zero”. Nu deducem congestia din diferențele de preț. Când avem măsurătoarea, arătăm măsurătoarea.