Idroelettriku
IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | L-Albanija | 29 ta’ Set, 2026
Toate drumurile analizei energetice albaneze duc la același curs de apă: cascada Drinului — Fierza, Komani, Vau i Dejës — produce partea covârșitoare a electricității naționale, ceea ce face din hidrologia unui singur bazin variabila macroeconomică cea mai capricioasă a țării. Anii buni transformă Albania în exportator și îi umplu bugetul; secetele o împing în importuri scumpe și deficit comercial. Programul de reabilitare a treptei de la Vau i Dejës, finanțat prin acordurile germane, e recunoașterea implicită a acestei dependențe: înainte de orice diversificare — solar, eolian, gaz —, activul existent trebuie ținut în formă maximă, pentru că nimic din ce se construiește în următorul deceniu nu-i poate prelua rolul de fundație.
Kumpaniji
IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | L-Albanija | 29 ta’ Set, 2026
Grupul elen Aktor — istoric un constructor de infrastructură — și-a găsit în Albania rolul care îl repoziționează strategic: vehicul al expansiunii LNG-ului american în Balcani, prin filiala Aktor LNG USA care a semnat contractul de 20 de ani cu Albgaz, cu gaz de la Venture Global, și memorandumul pentru hub-ul integrat de la Vlora — terminal, centrală de 380 de megawați, branșament la TAP. „Un pas foarte important spre implementarea Coridorului Vertical”, își definește singur președintele Alexandros Exarchos poziția pe hartă: firma care leagă terminalele grecești, magistralele balcanice și molecula americană într-un singur lanț comercial. Pentru Atena, e și un instrument de influență regională pe care diplomația îl putea doar visa.
Kumpaniji
IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | L-Albanija | 29 ta’ Set, 2026
Pe o piață albaneză dominată de memorandumuri spectaculoase, dezvoltatorul turc Fortis Energy s-a specializat în gestul rar al regiunii: șantierul deschis. Compania — care își construiește în sud-estul Europei un portofoliu de două gigawați, cu un gigawatt alocat proiectelor din Serbia, inclusiv parcul de 270 de megawați cu 36 de megawați-oră de baterii de la Sremska Mitrovica — a trecut la execuție la Ersekë cu cei 75 de megawați fotovoltaici și bateria lor de 25 de megawați-oră, căutând activ furnizori și antreprenori pentru pachetele de lucrări. Profilul merită reținut: în cursa balcanică dintre capitalul care promite gigawați și cel care toarnă fundații, categoria a doua rămâne dramatic subpopulată.
Kumpaniji
IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | L-Albanija | 29 ta’ Set, 2026
Până anul trecut, Albgaz era una dintre cele mai stranii companii de stat din Europa: operator național de gaze într-o țară practic fără gaze — administrator al câtorva conducte moștenite, partener minoritar de serviciu în structurile TAP, instituție în așteptarea propriului obiect de activitate. Contractul de 20 de ani și șase miliarde de dolari semnat cu Aktor LNG USA îi schimbă statutul peste noapte: din custode al unei rețele-fantomă, compania devine cumpărătorul-ancoră al primului lanț complet de aprovizionare din istoria țării — cu volumele Venture Global, ruta prin Revithoussa și TAP, și perspectiva hub-ului propriu de la Vlora. Puține companii primesc șansa să-și inventeze piața; Albgaz tocmai a semnat pentru ea.
Gass
IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | L-Albanija | 29 ta’ Set, 2026
În umbra cifrelor mari din contractul Aktor–Albgaz stă piesa de infrastructură cu adevărat transformatoare: conducta de legătură dintre viitorul hub de la Vlora și magistrala TAP, la Fier — cei câțiva zeci de kilometri care ar conecta, pentru prima dată, sistemul intern albanez la marele tranzit care îi traversează teritoriul de ani buni fără să-i lase o moleculă. Paradoxul e vechi și dureros: TAP pompează miliarde de metri cubi azeri prin câmpiile Fierului spre Italia, dar Albania nu are nici rețeaua, nici punctele de ieșire ca să se servească. Branșamentul proiectat în pachetul Aktor — plus centrala de 380 de megawați drept consumator-ancoră — e cheia care ar debloca, în sfârșit, gazificarea internă.