It-Tnejn, 19 ta’ Ottubru 2026 | L-aħħar aġġornament: 15:18 (ħin tar-Rumanija)

Il-Bulgarija: aħbarijiet dwar l-enerġija

L-aktar aħbarijiet importanti tal-enerġija minn Il-Bulgarija: elettriku, gass, prezzijiet u infrastruttura.

Segwi Il-Bulgarija

Importazzjoni / Esportazzjoni

Carmen: cusătura de pe Dunăre care leagă rețeaua bulgară de cea românească

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Mai puțin faimos decât liniile grecești, coridorul nordic își pregătește saltul: proiectul de interes comun european „Carmen” — pachetul de întăriri de rețea dintre ESO și Transelectrica — a primit finanțare nerambursabilă de la Comisia Europeană pentru activitățile pre-investiționale de pe teritoriul bulgar. Miza depășește simpla linie nouă: Dobrogea comună a celor două țări adună cel mai dens portofoliu eolian și solar al regiunii, iar rețelele de pe ambele maluri au fost proiectate pentru alt secol.

Ħażna u batteriji

KEVR rescrie regulile jocului: bateriile primesc drept de vot în echilibrare

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Reglementatorul energetic a scos în consultare piesa care lipsea boom-ului: un model nou de participare a bateriilor la piețele de echilibrare — definirea lor ca entități distincte, cu reguli proprii de agregare, prequalificare și decontare. Până acum, gigawații instalați cu bani RESTORE arbitrau doar diferența zi–noapte; deschiderea serviciilor de sistem le-ar dubla sursele de venit și ar muta Bulgaria din faza „instalăm” în faza „operăm inteligent”. Detaliile tehnice vor decide dacă revoluția e reală sau doar încă un formular.

Politika tal-enerġija

Statul-bancher: două miliarde în garanții pentru atom, apă și restul energeticii

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Bugetul pe 2026 a oficializat rolul pe care statul bulgar îl juca deja din culise: bancherul de ultimă instanță al energeticii. Garanții publice de până la 2 miliarde de euro acoperă împrumuturile pentru blocul 7 de la Kozlodui, reabilitarea PAVEȚ Ceaira și barajul Iadenița, iar holdingul BEH a primit separat 1,5 miliarde de leva capital pentru aceleași priorități plus viitoarele centrale cu pompaj Batak și Dospat. Piața aplaudă deblocarea; economiștii numără datoriile contingente care se adună sub preș.

Suq

Tariful de noapte, relicvă din secolul în care soarele nu conta

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Gospodăria bulgară trăiește într-un anacronism tarifar: plătește curent „ieftin” noaptea și „scump” ziua, exact invers față de bursa pe care amiaza solară aduce ore întregi la prețuri zero sau negative. Boilerele pornesc ritualic la 23:00, când sistemul n-are nevoie de ele, și tac la prânz, când soarele n-are unde să se verse. Experții cer o a treia tarifă — a amiezii ieftine — sau direct prețuri dinamice; reglementatorul studiază, iar relicva mai bifează un sezon.

Enerġija solari

Ziua-tip a soarelui bulgar: de la zero la cinci gigawați și înapoi

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Radiografia unei zile senine de vară arată noul metabolism al sistemului: la răsărit, fotovoltaicul pornește de la zero; spre ora 13, atinge vârfuri de peste 5.100 MW — recordul instantaneu al anului — și acoperă singur, în minutele bune, întreg consumul momentan al țării, premieră atinsă încă din mai; recordul zilnic a urcat la 44,9 GWh; iar la apus, cinci gigawați dispar în două ore, lăsând serile în seama atomului, apei și bateriilor. Fiecare cifră din această curbă zilnică dictează câte o politică publică.

L-aħħar aħbarijiet

Politika tal-enerġija

Belene, episodul în care reactoarele nu mai pleacă în Ucraina

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Telenovela nucleară de pe Dunăre își schimbă iar scenariul: după ce parlamentul mandatase vânzarea către Ucraina a echipamentelor rusești plătite cu sute de milioane — două corpuri de reactor VVER-1000 cu tot cu anexe — actuala coaliție a oprit negocierile, iar premierul vorbește deschis despre reînvierea proiectului acasă. Kievul rămâne fără reactoarele pe care le voia pentru Hmelnițki, Sofia rămâne cu fiarele, cu întrebarea de patruzeci de ani — construim sau nu la Belene? — și cu nota de întreținere care curge.

Elettriku

Plus șapte la sută: anul în care Bulgaria produce și consumă mai mult ca oricând recent

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Statistica ESO de la începutul anului răstoarnă narativa declinului: producția de electricitate a crescut cu aproape 7%, consumul intern ține pasul cu un ritm aproape identic, iar soldul extern rămâne pozitiv — cu vârfurile record de export din iulie–august deasupra. După ani în care povestea sistemului bulgar era scrisă în termeni de contracție — industrie plecată, centrale închise — 2026 aduce un vocabular uitat: creștere pe ambele talere ale balanței.

Idroġenu

ZAHYR: valea hidrogenului răsare exact unde moare cărbunele

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Prima vale a hidrogenului din Bulgaria nu s-a așezat întâmplător: proiectul ZAHYR — 16 milioane de euro, finanțare Horizon Europe prin parteneriatul Clean Hydrogen — se construiește la Stara Zagora, în inima bazinului carbonifer Marița-Est. Ținta: un ecosistem complet, de la electroliză la aplicații industriale și transport, cu până la 1.650 kg de hidrogen pe zi și trei orașe implicate. Simbolistica e jumătate din proiect: exact regiunea condamnată de tranziție primește primul ei laborator de după cărbune.

Kumpaniji

Privații ies din cărbunele bulgar: ContourGlobal stinge lumina la Marița 3

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Capitolul capitalului privat în lignitul bulgar se închide fără ceremonie: termocentrala ContourGlobal Marița-Est 3 — 908 MW, singura mare unitate pe cărbune cu acționariat internațional — a ajuns de la funcționare continuă la 3–4 zile pe lună, cu opriri repetate anunțate sec și numărate public de ecologiști. Contractul istoric de cumpărare garantată a expirat, piața nu-i mai plătește costurile, iar compania administrează de facto o retragere pe care nimeni n-o mai neagă. Ce rămâne: întrebarea cine preia activele, oamenii și răspunderea de sistem.

Aktar aħbarijiet

Kumpaniji

Datoria de un miliard două sute: Toplofikacia Sofia arde bani ca să dea căldură

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Compania municipală care încălzește un milion de sofioți a intrat în 2026 cu datorii record de 1,215 miliarde de euro — 762 de milioane către furnizorul de gaz Bulgargaz, 403 către holdingul energetic de stat — purtate la dobânzi de 16%, respectiv 12% pe an. Rețeaua e descrisă oficial „la marginea colapsului”, veniturile intră direct în serviciul datoriei, iar ideile de salvare oscilează între ștergerea datoriilor contra investiții verzi și eterna amânare. Iarna în euro găsește parnoto exact unde l-au lăsat toate iernile în leva.

Analiżi

Tokul gratis de la prânz și factura care nu scade: explicația completă

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Întrebarea care revine obsesiv în presa și bucătăriile bulgare — dacă la amiază curentul e pe zero, de ce plătesc la fel? — are un răspuns în trei straturi: gospodăria cumpără la preț anual reglementat, nu la bursă; furnizorii se acoperă pe termen lung, nu pe ore; iar orele ieftine sunt exact cele în care casele consumă cel mai puțin. Puntea dintre bursa liberă și priza casnică există în teorie — tarifele dinamice — dar cere contoare, curaj regulatoriu și un consumator dispus să-și mute viața după soare.

Analiżi

Terawatt-ora aruncat: taxa ascunsă pe care o plătește soarele bulgar

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Cifra cea mai incomodă a anului energetic bulgar nu e un preț, ci o absență: peste 1 TWh de producție solară posibilă a fost tăiată de la începutul anului — instalații deconectate ordonat pentru că rețeaua și cererea de amiază nu le mai încap. E echivalentul producției anuale a unui bloc întreg de la Kozlodui, evaporat administrativ. Curtailmentul a devenit taxa nescrisă a boom-ului: o plătesc investitorii azi, dar contractele viitoare o vor muta în prețuri.

Nukleari

Plus treizeci de ani: cât mai duc în spate blocurile 5 și 6 de la Kozlodui

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

În umbra șantierului AP1000, adevărata povară a sistemului bulgar stă pe umerii a două VVER-uri sovietice modernizate până la nerecunoaștere: blocurile 5 și 6, cu licențele prelungite pentru câte treizeci de ani peste proiectul inițial, produc treime din curentul țării an de an. Programul de extensie continuă metodic — Framatome schimbă sistemele electrice, inspecțiile își urmează ciclurile — pentru că aritmetica e nemiloasă: fără bătrânele blocuri în formă maximă, niciun calendar al noilor reactoare nu se leagă.

Gass

Ciren sapă și se împotmolește: extinderea depozitului, între audit și termen

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Singurul depozit de gaze al Bulgariei trebuia să-și dubleze aproape volumul activ — de la 550 de milioane la un miliard de metri cubi — cu bani europeni și termen de absorbție la finalul lui 2027. Forajul subteran a început festiv, dar licitația pentru noile sonde a intrat în vria clasică: contestații, anunț de anulare, audit ordonat de ministră asupra întregii proceduri. Cu fiecare lună pierdută, cei 78 de milioane de euro din „Connecting Europe” se apropie de termenul care nu negociază.

Rinnovabbli

Niciun parc fără baterie: noua regulă nescrisă a regenerabilelor bulgare

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Portofoliul de proiecte depuse la racordare spune totul despre maturizarea pieței: circa 1,8 GW de solar nou vine la pachet cu 6,7 GWh de baterii, iar topul celor mai mari douăzeci de parcuri e dominat deja de active hibride. Centralele pure, fără stocare, au trecut din vedete în specie vulnerabilă — expuse curtailmentului și prânzurilor sub zero. În trei ani, întrebarea investitorului bulgar s-a inversat: nu „merită să adaug baterie?”, ci „mai are sens vreun megawatt fără ea?”.

Enerġija tar-riħ

Vântul din Marea Neagră: legea există, curajul încă nu

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Bulgaria are, pe hârtie, între 26 și 114 gigawați de potențial eolian marin — evaluările Băncii Mondiale, respectiv ale Centrului pentru Studiul Democrației — și, tot pe hârtie, o lege a energiei din spațiile marine trecută de prima lectură cu 112 voturi. În realitate are zero turbine pe mare, niciun parc nou pe uscat de peste un deceniu și un raport de mediu proaspăt care propune zone-tampon atât de largi încât riscă să alunge exact investitorii pe care legea voia să-i cheme.

Importazzjoni / Esportazzjoni

Două linii spre sud: cum a devenit granița greacă cea mai activă frontieră electrică

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

De când a doua magistrală de 400 kV — Marița-Est–Nea Santa, 151 de kilometri, 2 GW capacitate — s-a adăugat liniei istorice, granița bulgaro-greacă a devenit cea mai vie frontieră electrică a Balcanilor: marja de schimb a urcat la 1,7 GW, iar fluxurile își schimbă sensul de două ori pe zi, după soare. La prânz, energia ieftină urcă spre nord; seara, atomul și bateriile bulgare coboară spre Salonic. Cuplarea piețelor a transformat două sisteme cândva paralele într-un singur organism cu două fusuri orare de preț.

Nukleari

Divorțul de TVEL, în două viteze: Westinghouse în blocul 5, Framatome așteaptă la 6

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Diversificarea combustibilului nuclear — proiectul strategic pornit după 2022 — avansează asimetric la Kozlodui: blocul 5 arde deja casete Westinghouse, cu monitorizarea primelor cicluri în grafic, în timp ce la blocul 6 premiera combustibilului Framatome, analogul francez al casetelor rusești TVSA-12, s-a mutat pentru 2026 și așteaptă avizul regulatorului. În fundal, francezii modernizează sistemele electrice ale ambelor blocuri, iar extensia de viață la plus 30 de ani merge înainte.

Prezzijiet tal-enerġija

Când prețul coboară sub zero: cadoul otrăvit al amiezii bulgare

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Orele cu prețuri nule sau negative — concentrate între 10 și 16, în plin asalt solar — au devenit inventar curent al bursei de la Sofia: momente în care producătorii plătesc ca să livreze, bateriile se încarcă pe gratis, iar Bulgaria importă masiv tocmai pentru că e mai ieftin decât să-și pornească propriile centrale. Pentru cumpărătorii flexibili e mană cerească; pentru parcurile fără stocare, otravă lentă; pentru sistemul întreg, semnalul că amiaza are nevoie urgentă de consumatori noi.

Politika tal-enerġija

Marița-Est, între moratoriu și piață: agonia administrată a cărbunelui bulgar

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 29 ta’ Set, 2026

Complexul care a dus decenii sistemul bulgar în spate se destramă la vedere: termocentrala privată ContourGlobal funcționează 3–4 zile pe lună, Marița-Est 2 de stat adună pierderi de sute de milioane, iar minele își caută viitorul într-un holding restructurat. Parlamentul jonglează cu moratorii de închidere, planul oficial scrie „cel târziu 2038”, iar premierul asigură că nimeni nu închide nimic. Între timp, piața închide singură, lună de lună, ce politica nu are curaj să programeze.

Analiżi

Prima iarnă în euro: ce se schimbă — și ce nu — în factura bulgară

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 28 ta’ Set, 2026

De la 1 ianuarie, Bulgaria plătește curentul în euro: facturile vin în moneda comună, prețurile se afișează dublu până la 31 decembrie, iar cursul e bătut în cuie la 1,95583 leva. Prima iarnă energetică din zona euro găsește gospodăria cu prețul reglementat convertit la 74,54 €/MWh și cu promisiunea oficială că trecerea în sine nu scumpește nimic. Adevărata schimbare e mai subtilă: bursa de la Sofia, datoriile Toplofikaciei și investițiile în rețele se citesc acum, fără traducere, în aceeași monedă cu restul Uniunii.

Idroelettriku

Ceaira se întoarce din moarte: bateria de apă a Bulgariei prinde din nou puls

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 28 ta’ Set, 2026

Cea mai mare hidrocentrală cu acumulare prin pompaj din sud-estul Europei — PAVEȚ Ceaira, 864 MW, paralizată de avaria din 2022 — își recuperează agregatele unul câte unul: al doilea e înapoi în funcțiune, al treilea trece testele finale, iar pentru primul, distrus iremediabil, s-a lansat în septembrie primul dintr-o serie de târguri de reparație capitală, cu Toshiba, producătorul original, în schemă. În spate așteaptă etajul următor: proiectele noi Batak și Dospat și miliardele garantate în buget.

Gass

Coridorul Vertical se închide la capete: Kulata și Negru Vodă, gata în 2026

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 28 ta’ Set, 2026

Bulgartransgaz intră în faza finală a celui mai mare șantier gazier al țării: până la sfârșitul lui 2026, punctele de interconectare Kulata/Sidirokastro cu Grecia și Negru Vodă/Kardam cu România funcționează la capacități mărite — verigile bulgare ale Coridorului Vertical care urcă gazul, tot mai des GNL american, din terminalele elene spre Ucraina și Europa Centrală. Prețul biletului: circa 1,5 miliarde de euro, pe împrumuturi garantate de stat.

Elettriku

74 de euro și 54 de cenți: prețul politic al curentului casnic bulgar

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bulgarija | 28 ta’ Set, 2026

De la 1 iulie, gospodăria bulgară plătește energia la 74,54 €/MWh fără TVA — preț stabilit de KEVR, nu de piață, într-un an în care bursa a pendulat între 100 și 216. Liberalizarea completă a segmentului casnic, programată cândva pentru 2026, a fost din nou împinsă în viitor: furnizorii cumpără de pe bursă, vând reglementat, iar fondul de securitate acoperă diferența. Chiar și regulatorul a criticat public ritmul — dar niciun partid nu vrea să fie cel care dă drumul prețurilor.

Prezz tal-jum ta' wara llum fir-Rumanija (€/MWh)

00:00 251.76
01:00 240.99
02:00 236.46
03:00 235.03
04:00 238.95
05:00 239.33
06:00 266.30
07:00 324.53
08:00 310.66
09:00 279.58
10:00 260.47
11:00 241.75
12:00 219.92
13:00 197.19
14:00 199.46
15:00 218.39
16:00 238.74
17:00 289.14
18:00 356.63
19:00 342.28
20:00 350.79
21:00 377.66
22:00 375.19
23:00 360.24

Il-konsum tar-Rumanija llum (MW)

00:00–01:00 · 4,860 MW 00:00 4,860 01:00–02:00 · 4,642 MW 01:00 4,642 02:00–03:00 · 4,640 MW 02:00 4,640 03:00–04:00 · 4,800 MW 03:00 4,800 04:00–05:00 · 4,762 MW 04:00 4,762 05:00–06:00 · 4,907 MW 05:00 4,907 06:00–07:00 · 5,562 MW 06:00 5,562 07:00–08:00 · 6,398 MW 07:00 6,398 08:00–09:00 · 6,895 MW 08:00 6,895 09:00–10:00 · 6,760 MW 09:00 6,760 10:00–11:00 · 6,618 MW 10:00 6,618 11:00–12:00 · 6,046 MW 11:00 6,046 12:00–13:00 · 5,779 MW 12:00 5,779 13:00–14:00 · 5,868 MW 13:00 5,868 14:00–15:00 · 6,028 MW 14:00 6,028 15:00–16:00 · 6,087 MW 15:00 6,087 6,087MW15:00–16:00

● sigħat ta' konsum baxx ● konsum medju ● sigħat l-aktar imħabbtin

Data rapida

Ir-Rumanija 277.1 €/MWh ▲ 14.0%

Franza 221.8 €/MWh ▲ 29.0%

aġġornat 15:18

Arkivju tal-aħbarijiet

Artikli ppubblikati: 1030 · Uri l-aħbarijiet kollha