Republica Moldova intră în stare de urgență energetică, sprijinită pe piața românească

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat pe 22 septembrie, cu 54 de voturi, starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru 60 de zile, începând din 26 septembrie. Pentru sezonul rece, circa 59% din necesarul de energie electrică urmează să vină din import, iar la orele de vârf necesarul de import e estimat la 400–450 MW — în timp ce capacitatea comercială garantată ajunge la circa 360 MW.

Măsurile sună a economie de război: export redus la zero între 18:00 și 22:00, minus 20% la carburanți în instituțiile publice, minus 50% la iluminatul public, iluminatul decorativ deconectat, irigațiile din Nistru și Prut oprite.

Rolul României. Datele Energocom pentru august: din 297.420 MWh achiziționați, 78,36% au venit din import, majoritatea covârșitoare prin contracte bilaterale cu producători și furnizori din România și Ucraina, la un preț mediu ponderat de 156,80 euro/MWh. Pe 6 august — în plină stare de alertă proprie — România exporta 828 MW spre Moldova în timp ce importa 3.066 MW din alte patru direcții, potrivit NewsCenter. Criza de la Chișinău se rezolvă, în bună măsură, din aceeași piață cuplată care ține și România în picioare.

Linia care ar schimba totul — și tot întârzie. Vulcănești–Chișinău, 157 de kilometri la 400 kV, finanțată de Banca Mondială cu circa 61 de milioane de euro și construită de consorții cu firme românești, a ratat al cincilea termen: construcția s-a încheiat în iulie, dar un transformator defect din stația Chișinău a plecat la reparat la producătorul din Spania. Punerea în funcțiune e acum promisă pentru octombrie. Linia ar transporta energia venită prin Isaccea și ar acoperi peste jumătate din consumul de vârf al Moldovei.

Fluxurile pe granița România–Moldova se văd în timp real la noi pe prima pagină.