Premiera Europei: primul depozit de CO2 la scară plină e danez

Danemarca și-a scos petrolul din Marea Nordului o jumătate de secol; acum începe să pompeze înapoi — nu țiței, ci carbonul altora.

Autorizația istorică. Energistyrelsen a aprobat primul depozit danez de CO2 la scară plină: câmpul Nini Vest, la circa 240 de kilometri nord-vest de Esbjerg, unde gresia de la 1.700–1.800 de metri sub fundul mării, etanșată de rocile de deasupra, va primi dioxidul de carbon lichefiat. Operațional: mijlocul lui 2026 — prima instalație comercială de acest tip din Uniunea Europeană.

Lanțul logistic. Modelul Greensand e navă-centric, nu conductă-centric: CO2-ul capturat la instalațiile din Anvers e lichefiat, transportat maritim la Esbjerg și injectat offshore. Consorțiul — INEOS, Harbour Energy și fondul de stat Nordsøfonden — recuperează astfel infrastructura și geologia petrolieră pentru cariera lor a doua.

Scala în trepte. Permisul curent: 2,4 milioane de tone pe 30 de ani. Capacitatea de croazieră vizată: 1,5 milioane de tone pe an în faza întâi, cu potențial declarat de 8 milioane anual spre 2030 — nivel la care Nini devine groapa de carbon a industriei nord-europene greu de decarbonizat: ciment, chimie, incineratoare.

Dezbaterea de fond. Criticii văd în CCS perfuzia care prelungește viața fosilului; susținătorii răspund cu aritmetica IPCC: fără îngropare de carbon, țintele climatice nu ies nici pe hârtie. Danemarca a decis pragmatic — iar prin premiera Nini, dezbaterea europeană capătă în sfârșit ce-i lipsea: un caz real, cu contoare, nu doar studii.

Tranziția industrială nordică, în fluxul de știri.