Il-Ħamis, 29 ta’ Ottubru 2026 | L-aħħar aġġornament: 15:28 (ħin tar-Rumanija)

Aħbarijiet dwar l-enerġija

X’jinbidel fil-pjattaforma u x’jiġri fis-suq tal-elettriku tal-Ewropa, miktub fil-qosor.

Nukleari ALFRED, reactorul răcit cu plumb de la Mioveni: RATEN cumpără 1.000 de tone de plumb pentru instalațiile de test Ir-Rumanija · 27 ta’ Ott, 2026

Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară a lansat o achiziție de 11 milioane de lei pentru 1.000 de tone de plumb de înaltă puritate, destinate instalațiilor experimentale ale proiectului 4ALFRED. Plumbul e agentul de răcire al reactorului demonstrativ ALFRED, de 300 MW termici, care urmează să fie construit la Mioveni.

Importazzjoni / Esportazzjoni

Septembrie la graniță: România a importat 0,96 TWh și a exportat 0,49 TWh, iar 63% din import a venit din Bulgaria

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Ir-Rumanija | 24 ta’ Ott, 2026

În septembrie 2026, România a primit prin interconexiuni 958 GWh și a trimis 489 GWh, adică un sold net de 470 GWh luați din afară. Evaluat la prețul pieței românești, importul valorează 192,5 milioane de euro, iar exportul 71,8 milioane. Cea mai mare pondere a venit din Bulgaria, iar cel mai mare cumpărător net a fost Republica Moldova.

Kumpaniji

PARAPET și MetaWealth construiesc la Neamț o baterie de 50 MW/100 MWh, pentru primăvara lui 2027

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Ir-Rumanija | 9 ta’ Ott, 2026

PARAPET și MetaWealth au început construcția unui sistem de stocare cu baterii de 50 MW și 100 MWh la Dumbrava-Deal, în județul Neamț. Lucrările civile au pornit odată cu livrările de echipamente; punerea în operare comercială e așteptată în primăvara lui 2027. Sistemul are 20 de unități de stocare, cinci unități de conversie Kehua și o stație electrică 20/110 kV cu transformator de 63 MVA. Fondatorul MetaWealth, Michael Topolinski III, spune că România are acum circa 2,31 GWh de stocare, față de ținta de 10 GWh pentru 2030.

L-aħħar aħbarijiet

Politika tal-enerġija

55 la sută în 2030: cât de departe e ținta, după anul celor 7 gigawați

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Litwanja | 30 ta’ Set, 2026

Dincolo de borna spectaculoasă a capacității, angajamentul lituanian care contează juridic e altul: regenerabilele să acopere 55% din consumul final brut de energie până în 2030 — indicator care numără nu doar electricitatea, ci și căldura și transportul. Anul celor 7 gigawați apropie decisiv componenta electrică; restul țintei se joacă însă pe terenuri mai grele: termoficările care mai ard gaz, transportul abia electrificat, industria cu procesele ei termice. Bilanțul realist al distanței rămase — și al instrumentelor disponibile — merită făcut exact acum, când succesul electric riscă să mascheze restanțele celorlalte sectoare.

Kumpaniji

Minus 10 la retail, plus 22 la generare: anatomia marjelor într-un grup integrat

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | L-Irlanda | 30 ta’ Set, 2026

Sub cifra rotundă a profitului ESB — 377 de milioane — stă perechea de mișcări divergente care explică de fapt cum funcționează un grup energetic integrat pe vreme de volatilitate: divizia de clienți, cu Electric Ireland în frunte, a pierdut 10 milioane față de anul trecut, în timp ce tradingul de generare a câștigat 22. Aceeași cauză declarată pentru ambele — volatilitatea reaprinsă de tensiunile din Orientul Mijlociu — produce semne opuse în cele două etaje ale aceleiași companii. E manualul viu al integrării verticale: retailul absoarbe șocul pentru clienți, generarea îl monetizează pentru sistem, iar bilanțul comun le împacă.

Idroelettriku

Dabar intră în ultimul an: tunelul de 12 kilometri e aproape gata

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bożnija-Ħerzegovina | 29 ta’ Set, 2026

Cel mai mare șantier energetic activ al Bosniei își vede capătul: hidrocentrala Dabar din Herțegovina de Est — 160 de megawați, producție proiectată de 500 de gigawați-oră pe an — trebuie finalizată până la sfârșitul lui 2027, conform calendarului confirmat de ministrul energiei din RS, Petar Đokić, care o descrie drept „o lucrare de construcție excepțională, prima de acest fel în lume în secolul XXI”. Inima proiectului de 339,5 milioane de euro e tunelul de aducție de 12 kilometri, aproape străpuns, care va muta apele câmpiei carstice Nevesinje spre turbine; șantierul, deschis în iunie 2023, se întinde pe 40 de kilometri și patru comune, cu chinezii de la Gezhouba drept constructor principal și firmele locale Integral și Elnos alături.

Analiżi

Septembrie în buletinele Ukrenergo: câte regiuni au rămas fără curent, zi cu zi

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | L-Ukrajna | 29 ta’ Set, 2026

Titlurile buletinelor Ukrenergo din septembrie alcătuiesc un calendar al loviturilor: 9 septembrie — cinci regiuni; 14 septembrie — patru; 18 septembrie — patru; 21 septembrie — trei; 22 septembrie — șapte; 23 septembrie — cinci; 24 septembrie — opt regiuni lovite de atacuri, plus întreruperi provocate de vreme; 25 septembrie — șase. Între ele, zile cu prognoze fără restricții de consum: 21 și 25 septembrie. Tabloul nu e o statistică oficială, ci lectura unor titluri de presă: numărătoarea arată frecvența, nu amploarea, pentru că numărul consumatorilor lipsiți de curent nu e dat în aceleași buletine.

Kumpaniji87 →

Kumpaniji

L-Enemalta: il-pjan ta' disa' snin, b'substations ġodda, kejbils taħt l-art u interkonnessjoni ta' 132 kV

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Malta | 29 ta’ Set, 2026

L-Enemalta, l-uniku fornitur tal-enerġija ta' Malta, tiddeskrivi fil-komunikati tagħha pjan ta' modernizzazzjoni ta' disa' snin: substations ġodda, sistemi ta' kejbils taħt l-art u xogħlijiet ta' tisħiħ tan-netwerk, biex tiżdied ir-reżiljenza u l-kapaċità tiegħu. Għal Għawdex, il-kumpanija ssemmi 18-il substation ġdida attivata mill-2023, 24 km ta' kejbil taħt l-art ta' 11 kV, 43 substation awtomatizzata u interkonnessjoni ġdida ta' 132 kV ma' Malta, flimkien ma' żewġ ċentri ta' distribuzzjoni f'Għajnsielem u fiż-żona ta' Victoria/Kerċem. L-Enemalta tispeċifika wkoll li kisbet, permezz ta' proċedura kompetittiva ma' seba' fornituri, kuntratt tal-LNG mal-BP validu sal-31 ta' Mejju 2027.

Aktar aħbarijiet

Importazzjoni / Esportazzjoni

Erba' offerti għall-link elettriku mal-Afrika ta' Fuq: 0.8 TWh fis-sena u kuntratt ta' 25 sena

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Malta | 29 ta’ Set, 2026

L-Interconnect Malta rċiviet erba' applikazzjonijiet għall-link propost ta' enerġija rinnovabbli bejn l-Afrika ta' Fuq u Malta, minn konsorzji ta' kumpaniji lokali u internazzjonali b'esperjenza fl-enerġija, l-infrastruttura, l-inġinerija u l-iżvilupp ta' proġetti; l-ismijiet ma ġewx magħmula pubbliċi. Tim ta' evalwazzjoni se janalizza l-informazzjoni teknika, kummerċjali u finanzjarja. L-inizjattiva kienet bdiet, fis-27 ta' Marzu, b'konsultazzjoni preliminari tas-suq: il-mira hija ta' 0.8 TWh fis-sena — madwar 25% tad-domanda pprojettata għall-2025 —, tat-tip «baseload», b'kuntratt tad-differenza ta' 25 sena taħt studju. Il-Ministru Miriam Dalli torbotha mad-dokument «Energy Shift» u mal-għanijiet ta' dekarbonizzazzjoni.

Kumpaniji

775 de milioane pentru portul vântului: Klaipėda își cumpără locul în lanțul offshore

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Litwanja | 29 ta’ Set, 2026

În timp ce decizia finală pentru primul parc marin se lasă așteptată, portul Klaipėda execută partea lui de pariu fără ezitare: program de investiții de 775 de milioane de euro până în 2029, cu piesa centrală — extinderea sudică de 600 de milioane — intrată în construcție la mijlocul acestui an și cu terminalul dedicat asamblării și depozitării turbinelor programat spre finalizare încă din 2026. Logica pariului e regională: parcurile baltice ale anilor 2030 — lituaniene, letone, estone — vor avea nevoie de un port de instalare, iar porturile care există înaintea cererii sunt cele care o culeg.

Politika tal-enerġija

Statul care demolează mic și construiește mare: noua ierarhie a apelor

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Maċedonja ta’ Fuq | 29 ta’ Set, 2026

Două știri hidro din aceeași vară macedoneană par, la prima vedere, contradictorii: în Parcul Național Šar, buldozerele desființează microhidrocentralele Pena 84 și 85, în timp ce la Skopje guvernul anunță că e gata să construiască singur colosul de 1,5 miliarde de euro de la Čebren. Citite împreună, ele compun însă o doctrină coerentă — prima articulată în regiune: apele de munte din ariile protejate ies definitiv din calculul energetic, iar nevoia de hidroenergie se concentrează în proiecte mari, multifuncționale, pe amplasamente asumate public. După un deceniu în care sute de captări mărunte au otrăvit relația Balcanilor cu propriile râuri pentru megawați marginali, Skopje testează ierarhia inversă: puțin, mare și transparent, în locul lui mult, mic și ascuns.

Politika tal-enerġija

Nota bună de la Viena: când „fără întârzieri” devine marcă de țară

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | L-Albanija | 29 ta’ Set, 2026

În rapoartele instituțiilor regionale, laudele sunt atât de rare încât merită citite ca evenimente: evaluarea Consiliului de Reglementare al Comunității Energetice asupra proiectelor prioritare de interes comun plasează ambele dosare albaneze — inelul intern de 400 de kilovolți și interconexiunea reconfigurată cu Kosovo — în categoria selectă a inițiativelor care avansează „fără întârzieri sistemice”, cu sprijin european prin WBIF confirmat din 2025. Într-o regiune în care infrastructura electrică se măsoară de obicei în decenii de promisiuni, calificativul funcționează ca un rating informal de credibilitate — moneda cea mai lipsită și cea mai valoroasă a energiei balcanice.

Politika tal-enerġija

Doctrina toriului: când un zăcământ devine politică externă

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | It-Turkija | 29 ta’ Set, 2026

Modul în care ministrul energiei Alparslan Bayraktar a încadrat acordul cu Copenhagen Atomics — nu ca pe un contract tehnologic, ci ca pe un pas spre „valorificarea resurselor naționale pentru independența energetică” — merită citit ca document de doctrină: Turcia își construiește în jurul rezervelor de toriu de la Eskișehir, printre cele mai mari cunoscute ale lumii, o narațiune de suveranitate care depășește fizica reactoarelor. În această lectură, mineralul din Anatolia nu e doar combustibil potențial, ci răspunsul turcesc la întrebarea care roade fiecare putere mijlocie a deceniului: cum ieși din menghina dependențelor — de gazul rusesc, de uraniul îmbogățit de alții, de tehnologiile licențiate — fără să te rupi de nimeni? Răspunsul doctrinei: cu ce ai în subsol și cu parteneriate alese pe sprânceană.

Suq

Misiunea FMI la Kiev: guvernanță corporativă și alinierea la legislația europeană în energie

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | L-Ukrajna | 29 ta’ Set, 2026

Denys Shmyhal s-a întâlnit pe 1 septembrie cu misiunea Fondului Monetar Internațional, condusă de Gavin Gray și sosită la Kiev pe 31 august. Potrivit Ministerului Energiei, părțile au discutat despre situația din sector și despre nevoile de întărire a rezilienței energetice. Agenda a inclus reformele din energie în timpul legii marțiale, actualizarea Strategiei energetice, pregătirea pentru iarnă, alinierea legislației energetice la standardele europene și reforma guvernanței corporative. Ministrul a mulțumit pentru sprijinul de lungă durată pentru stabilitatea financiară a Ucrainei și pentru angajamentul privind un sector energetic durabil financiar și rezilient.

Analiżi

Șapte noi centre de date, punctul orb din planul energie-climă: 365 MW și o cerere care ar urca cu 25%

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Lussemburgu | 29 ta’ Set, 2026

Cinci mari proiecte de centre de date însumează 365 MW, iar alte două cereri preliminare 70 MW; printre ele, instalația Google de la Bissen și proiecte ale LuxConnect și Post, iar patru identități rămân nepublicate. Capacitatea de rețea alocată ajunge la circa 470 MVA, dintre care 415 MVA rezervați pentru proiecte viitoare (88% din alocarea anunțată). Cererea de electricitate a Luxemburgului ar atinge 7.756 GWh în 2030, cu 25% peste nivelul din 2023, iar centrele de date ar putea adăuga 1,94–3,14 TWh pe an până în 2040, adică 18,5–30% din consumul național proiectat. Planul național energie-climă (iulie 2024) nu le-a inclus. Mouvement écologique a dat în judecată, separat, secretul comercial privind energia proiectului Google.

Analiżi

5.4% tal-PDG: id-defiċit enerġetiku ta' Malta huwa l-ogħla fl-UE, bil-Brent 65.7% 'il fuq

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Malta | 29 ta’ Set, 2026

Malta kellha fl-2025 l-ogħla defiċit fil-kummerċ tal-prodotti enerġetiċi fl-UE, ekwivalenti għal 5.4% tal-PDG, skont id-data ta' Eurostat ċċitata minn BusinessNow; jiġu wara l-Bulgarija (3.5%) u l-Kroazja (3.4%), filwaqt li l-Ġermanja u Franza jirreġistraw 1.5% kull waħda. Fl-2024, l-importazzjonijiet netti koprew 99.6% tal-konsum taż-żejt ta' Malta — fost l-ogħla proporzjonijiet fl-Ewropa, għalkemm xi Stati kellhom 100% jew ftit aktar. L-artikolu huwa tal-10 ta' Settembru 2026, meta l-Brent kien tela' b'65.7% mill-bidu tas-sena (l-għeluq tal-2025: 60.85 dollaru għal kull barmil). Il-gvern ibbaġitja €172 miljun għall-appoġġ enerġetiku fl-2026, kontra €152 miljun fl-2025; is-sussidji jeżistu mill-2022.

Grilja

Nordul cu surplus, sudul cu foame: rețeaua care desparte Islanda în două

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | L-Iżlanda | 29 ta’ Set, 2026

Fraza tehnică strecurată de Landsvirkjun în anunțul contractului cu atNorth — „din cauza limitărilor rețelei de transport, oferta de energie e mai mare în nord decât în sud” — descrie cea mai scumpă linie imaginară a Islandei: strangularea dintre regiunile insulei, care face ca megawați disponibili la Akureyri sau Blönduós să nu poată ajunge la coada de clienți din sud-vest. Consecințele se văd deja în deciziile de amplasare — centrele de date migrează spre nord, unde contractele ferme sunt posibile —, în timp ce întărirea magistralei rămâne prinsă în același labirint de avize care întârzie și centralele. O țară cu un singur sistem, dar cu două piețe de facto.

Elettriku

Când nici ploaia, nici mina nu livrează: anatomia anului electric bosniac

IR-REDAZZJONI TA' EUROENERGY | Il-Bożnija-Ħerzegovina | 29 ta’ Set, 2026

Dincolo de cifra pierderii, raportul EPBiH pe 2025 oferă radiografia rară a unui sistem electric balcanic sub stres dublu: hidrologia a dezamăgit unsprezece luni din douăsprezece — doar martie și noiembrie au adus apă peste așteptări —, iar minele proprii au livrat din nou sub planul de cărbune, astfel că producția totală a ratat ținta revizuită cu 3,6%. În oglindă, consumul a depășit planul cu 0,5% — iarna nu negociază —, iar diferența s-a acoperit cum se acoperă mereu: din import și piață, cu 244,8 gigawați-oră cumpărați peste buget, la prețurile momentului. E mecanica exactă prin care un sistem construit pe două picioare — lignit și apă — descoperă că amândouă tremură simultan.

Prezz tal-jum ta' wara llum fir-Rumanija (€/MWh)

00:00 243.09
01:00 272.17
02:00 243.03
03:00 243.05
04:00 242.88
05:00 242.70
06:00 245.75
07:00 306.48
08:00 342.91
09:00 364.41
10:00 316.88
11:00 292.03
12:00 273.89
13:00 279.98
14:00 290.64
15:00 326.27
16:00 371.82
17:00 397.34
18:00 524.80
19:00 460.24
20:00 421.31
21:00 361.63
22:00 361.27
23:00 331.18

Ara s-suq Ewropew live →

Il-konsum tar-Rumanija llum (MW)

00:00–01:00 · 5,507 MW 00:00 5,507 01:00–02:00 · 5,348 MW 01:00 5,348 02:00–03:00 · 5,335 MW 02:00 5,335 03:00–04:00 · 5,338 MW 03:00 5,338 04:00–05:00 · 5,502 MW 04:00 5,502 05:00–06:00 · 5,430 MW 05:00 5,430 06:00–07:00 · 5,889 MW 06:00 5,889 07:00–08:00 · 6,550 MW 07:00 6,550 08:00–09:00 · 7,109 MW 08:00 7,109 09:00–10:00 · 7,283 MW 09:00 7,283 10:00–11:00 · 7,268 MW 10:00 7,268 11:00–12:00 · 7,275 MW 11:00 7,275 12:00–13:00 · 7,255 MW 12:00 7,255 13:00–14:00 · 7,300 MW 13:00 7,300 14:00–15:00 · 7,274 MW 14:00 7,274 15:00–16:00 · 7,176 MW 15:00 7,176 7,176MW15:00–16:00

● sigħat ta' konsum baxx ● konsum medju ● sigħat l-aktar imħabbtin

Data rapida

Ir-Rumanija 323.2 €/MWh ▲ 3.9%

Franza 266.7 €/MWh ▲ 5.6%

aġġornat 15:28

Ara s-suq Ewropew live →

Arkivju tal-aħbarijiet

Ottubru 2026 7Settembru 2026 994

Avviżi riċenti

L-iżjed depożitu taż-żejt ta' San Luċjan f'Birżebbuġa jsir ċentru ta' innovazzjoni sostenibbli
29 ta’ Set, 2026

Aħbarijiet skont il-pajjiż

L-Ewropa kollha 1Ir-Rumanija 41Franza 30Iċ-Ċekja 30Id-Danimarka 30Il-Belġju 30Il-Bożnija-Ħerzegovina 30Il-Bulgarija 30Il-Finlandja 30Il-Ġermanja 30Il-Greċja 30Il-Kroazja 30Il-Latvja 30Il-Litwanja 30Il-Lussemburgu 30Il-Maċedonja ta’ Fuq 30Il-Polonja 30Il-Portugall 30In-Netherlands 30In-Norveġja 30Is-Serbja 30Is-Slovakkja 30Is-Slovenja 30It-Turkija 30L-Albanija 30L-Awstrija 30L-Estonja 30L-Irlanda 30L-Italja 30L-Iżlanda 30L-Iżvezja 30L-Ukrajna 30L-Ungerija 30Malta 30Spanja 30
Reklam
Reklam

Aħbarijiet oħra

Politika tal-enerġija Ftehim mal-Viridien għal studju ġeofiżiku offshore: Malta terġa' tibda l-esplorazzjoni taż-żejt 29 ta’ Set, 2026 Enerġija solari 515 kWp fl-impjant tal-osmosi inversa ta' Lapsi: solari ffinanzjat minn bonds ħodor 29 ta’ Set, 2026

Artikli ppubblikati: 1032

Kalkulatur solariKemm jiswa u f'kemm żmien iħallas lura.Pannelli, pannelli b'batterija, jew batterija biss jekk diġà għandek pannelli. Il-kalkulatur juża r-radjazzjoni solari taż-żona tiegħek, il-konsum tad-dar u l-prezzijiet lokali tal-enerġija biex jistma l-ispiża, l-iffrankar annwali u ż-żmien tal-ħlas lura.Iftaħ il-paġna →