Cum a importat România energie în criză: 70–75% automat, din piața cuplată

Transelectrica a explicat public, la finalul lui septembrie, cum a ajuns energia în România după declararea stării de alertă: între 70% și 75% din importurile comerciale s-au realizat prin alocare implicită — adică automat, în piețele cuplate pentru ziua următoare și intrazilnice, pe granițele cu Ungaria și Bulgaria. Restul, prin licitații de capacitate pe termen lung.

Cum funcționează, pe scurt. Apartenența la piața europeană cuplată dă acces automat la surplusurile celorlalte state: algoritmul comun calculează, pentru fiecare interval, cum să circule energia ca beneficiul total să fie maxim, în limita capacității de transport. Nimeni nu sună pe nimeni. Zona deficitară — România, în această toamnă — primește energie pentru că oferă prețul care o atrage; și o plătește la prețul care a atras-o.

Seara care arată tot. Pe 6 august la 19:45, potrivit NewsCenter: consum 7.232 MW, producție internă 4.991 MW, import brut 3.066 MW — 2.474 din Bulgaria, 273 din Ucraina, 244 din Serbia, 75 din Ungaria — minus 828 MW exportați spre Moldova. Import net: circa 2.240 MW, adică 31% din consumul acelui moment.

Precizarea operatorului, care merită reținută: faptul că energia intră prin Ungaria sau Bulgaria nu înseamnă că a fost produsă acolo. Piața cuplată e un bazin, nu un tub — eticheta graniței spune pe unde a curs, nu cine a generat-o.

Reversul medaliei. Mecanismul care asigură securitatea aduce simultan prețul european în piața internă: importul se face la prețul marginal al întregii regiuni. De aceea „de unde vine energia" și „de ce e scumpă" sunt, în piața cuplată, același răspuns.

Cine intră și cine iese, graniță cu graniță și minut cu minut, se vede la noi pe prima pagină.