Ultimul an al lignitului: Ptolemaida 5 schimbă cărbunele pe gaz

Există centrale care rezumă o epocă: Ptolemaida 5 rezumă două — a lignitului care a electrificat Grecia și a tranziției care l-a făcut inutil înainte să se amortizeze.

Paradoxul de 1,4 miliarde. Pornită abia în 2022, după un deceniu de șantier și 1,4 miliarde de euro, unitatea de 660 MW din Macedonia de Vest e cea mai modernă centrală pe lignit a Europei de Sud — și una dintre cele mai scurte cariere din istoria energeticii: până la finalul lui 2026, cazanele ei ard ultimele tone de cărbune brun.

Conversia în două trepte. ΔΕΗ a depus la reglementator planul de metamorfoză, cu undă verde de la minister: 400 de milioane de euro pentru trecerea pe gaz — întâi turbină în ciclu deschis, gata spre finalul lui 2027, apoi upgrade la ciclu combinat până în 2029, cu capacitatea de a arde hidrogen în amestec. Din simbol al lignitului, Ptolemaida devine cea mai flexibilă unitate termică a țării.

Ce se închide odată cu ea. Restul flotei de lignit se stinge pe rând până la finele lui 2026 – începutul lui 2027; minele de suprafață din jurul Kozanului intră în reconversie, iar Macedonia de Vest — regiunea care a dat un secol curent țării — își negociază viitorul între fotovoltaice pe haldele vechi, fonduri de tranziție justă și emigrarea tinerilor care n-o mai așteaptă.

Nota critică. Scepticii numesc episodul „marele scandal”: s-a construit pe datorie o centrală pentru 40 de ani ca să funcționeze patru. Apărarea: în serile fără vânt și fără soare, un 660 MW flexibil pe gaz valorează aur — iar conversia costă o fracțiune dintr-o centrală nouă. Istoria contabilă se va scrie în 2030; cea simbolică s-a scris deja.

Mixul grec, oră de oră, pe pagina țării.