Cicladele intră în priză: Santorini și surorile ei strâng cablurile

Vreme de un secol, lumina insulelor grecești a mirosit a motorină: fiecare insulă cu centrala ei zgomotoasă, cu combustibil adus cu vaporul și cu cel mai scump kilowatt-oră al Europei, subvenționat tăcut de toți consumatorii țării.

Ultimul segment cicladic. Faza a patra a interconectării leagă anul acesta Santorini — vitrina turistică cu vârfuri de sarcină brutale — plus Folegandros, Milos și Serifos, prin cabluri submarine de zeci de kilometri. Cu ea, programul cicladic se închide: peste 800 de milioane de euro investite de la prima fază încoace, iar arhipelagul întreg respiră prin rețeaua continentală.

Ce se schimbă fizic. Generatoarele diesel trec în rezervă rece, apoi la fier vechi. Costul de sistem scade — subvenția insulară era o gaură anuală de sute de milioane — iar plafonul de regenerabile sare în aer: 332 MW de solar și eolian devin instalabili în insulele proaspăt legate, care până ieri refuzau panouri din lipsă de rețea.

Mașina de investiții. Operatorul de transport rulează în 2026 investiții de 1,7 miliarde de euro — recordul lui istoric — între Ciclade, marele interconector spre Cipru și pregătirea următorului val: Dodecanezul, cu licitațiile și autorizările în curs, apoi nord-estul Egeei. Rodos și Lesbos, cele mai mari sisteme autonome rămase, au acum orizont concret de legare.

Simbolistica. Puține proiecte europene unesc atât de curat decarbonizarea, factura și coeziunea: același cablu taie motorina, ieftinește sistemul și spune insularilor că sunt cetățeni ai aceleiași rețele. Restul Europei insulare — de la Baleare la arhipelagurile croate — ia notițe.

Sistemele insulare și interconectările, pe pagina țării.