Toriul din Anatolia: Ankara semnează cu Copenhagen Atomics
Agenția turcă pentru energie nucleară TENMAK și compania daneză Copenhagen Atomics au semnat memorandumul care scoate din sertar cel mai vechi vis nuclear al Turciei: valorificarea rezervelor proprii de toriu — printre cele mai bogate ale lumii — în reactoarele de generație nouă. Acordul acoperă dezvoltarea compușilor de toriu cu capabilități interne, producția de combustibil pentru reactoare cu săruri topite — danezii lucrează la conceptul lor modular „Onion Core” — și evaluarea infrastructurii de cercetare turcești pentru un lanț de aprovizionare competitiv internațional. Ministrul energiei Alparslan Bayraktar rezumă miza în termeni de suveranitate: „Toriul se găsește din abundență în țara noastră... nu va exista nicio dependență de surse externe pentru combustibil”.
Ir-redazzjoni ta' EuroEnergy · 1 min qari · aġġornat 30 ta’ Set, 2026
Fiecare mare program nuclear are un pariu pe termen scurt și unul pe termen lung. Al Turciei pe termen scurt se toarnă la Akkuyu, cu tehnologie rusească; pariul lung, mai discret și potențial mai transformator, tocmai a primit semnătură: toriul propriu, ars în reactoare de tip nou.
De ce toriul. Elementul e de câteva ori mai abundent decât uraniul, iar zăcămintele turcești — asociate istoric pământurilor rare din Anatolia — figurează de decenii printre marile rezerve mondiale. Problema a fost mereu tehnologia: toriul nu întreține singur fisiunea în reactoarele clasice; cere reactoare dedicate, iar sărurile topite sunt candidatul favorit al noii generații.
Ce aduce partenerul danez. Copenhagen Atomics face parte din valul startup-urilor care promit reactoare modulare cu săruri topite, ieftine și fabricabile în serie — conceptul lor „Onion Core” e proiectat exact pentru cicluri pe toriu. Pentru danezi, Turcia oferă ce nu are nimeni în Europa: materia primă la scară și un stat dispus să finanțeze drumul de la laborator la filieră.
Distanța până la kilowați. Onestitatea cere spusă: nicăieri în lume nu funcționează comercial vreun reactor pe toriu; drumul trece prin chimia combustibilului, materiale, autorizări — decenii, nu cincinale. Memorandumul cumpără poziție, nu centrale.
Logica strategică. Pentru o țară care importă aproape tot combustibilul fosil și care își construiește prima centrală nucleară cu partener extern, perspectiva unui ciclu complet intern — de la minereu anatolian la combustibil — e forma supremă de suveranitate energetică. Chiar dacă orizontul e lung, cine nu intră acum în cursă nu va fi în ea nici la sosire.
Nuclearul regiunii, în fluxul de știri.
Aktar aħbarijiet
Kummenti
Kun l-ewwel li tikkummenta.