93% electricitate verde în 2030: planul care ridică ștacheta

Pe hârtie, Portugalia are unul dintre cele mai ambițioase contracte climatice din Europa. În teren, are un decalaj de execuție pe care fiecare an îl face mai vizibil.

Ce scrie în plan. Versiunea revizuită a PNEC 2030, aprobată în comisia parlamentară fără voturi împotrivă și trimisă Comisiei Europene, ridică ținta de regenerabile în electricitate de la 80% la 93% până în 2030. Dezagregat: 20,8 GW de solar fotovoltaic — aproape triplul parcului actual — 10,4 GW de eolian terestru, 2 GW de eolian în larg, interconectare electrică de 15% și 29% regenerabile în transporturi. O notă discretă dar semnificativă: hidrogenul, vedeta versiunii precedente, a fost temperat — mai puține exporturi imaginare, mai multă electrificare directă.

Ce spune realitatea. La trei sferturi regenerabile azi, drumul până la 93% pare scurt — dar ultimele procente sunt cele mai scumpe: cer stocarea care abia se licitează, eolianul care stagnează, offshore-ul care n-are încă reguli și rețelele care se construiesc în ani, nu în trimestre.

Termometrul anual. Rapoartele de progres au devenit ritualul în care ambiția întâlnește contabilitatea: solarul peste așteptări, eolianul sub, autorizările tot lungi în ciuda simplificărilor succesive. Asociațiile industriei repetă aceeași frază de ani: nu țintele lipsesc, ci megawații racordați.

De ce contează dincolo de Lisabona. PNEC-ul portughez e printre cele mai citite la Bruxelles: dacă țara cu cel mai bun amestec de soare, vânt și voință politică nu-și atinge țintele, argumentul scepticilor e servit. Dacă și le atinge, Europa are dovada că 90%+ e fezabil într-un sistem real.

Progresul, măsurat zilnic, pe pagina țării.