2026 m. spalio 28 d., trečiadienis | Paskutinį kartą atnaujinta: 12:36 (Rumunijos laiku)

Energetikos naujienos

Kas keičiasi platformoje ir kas vyksta Europos elektros rinkoje – trumpai.

Importas / Eksportas

Septembrie la graniță: România a importat 0,96 TWh și a exportat 0,49 TWh, iar 63% din import a venit din Bulgaria

EUROENERGY REDAKCIJA | Rumunija | 2026-10-24

În septembrie 2026, România a primit prin interconexiuni 958 GWh și a trimis 489 GWh, adică un sold net de 470 GWh luați din afară. Evaluat la prețul pieței românești, importul valorează 192,5 milioane de euro, iar exportul 71,8 milioane. Cea mai mare pondere a venit din Bulgaria, iar cel mai mare cumpărător net a fost Republica Moldova.

Įmonės

PARAPET și MetaWealth construiesc la Neamț o baterie de 50 MW/100 MWh, pentru primăvara lui 2027

EUROENERGY REDAKCIJA | Rumunija | 2026-10-09

PARAPET și MetaWealth au început construcția unui sistem de stocare cu baterii de 50 MW și 100 MWh la Dumbrava-Deal, în județul Neamț. Lucrările civile au pornit odată cu livrările de echipamente; punerea în operare comercială e așteptată în primăvara lui 2027. Sistemul are 20 de unități de stocare, cinci unități de conversie Kehua și o stație electrică 20/110 kV cu transformator de 63 MVA. Fondatorul MetaWealth, Michael Topolinski III, spune că România are acum circa 2,31 GWh de stocare, față de ținta de 10 GWh pentru 2030.

Naujausios naujienos

Energetikos politika

55 procentai 2030-aisiais: kiek toli tikslas po 7 gigavatų metų

EUROENERGY REDAKCIJA | Lietuva | 2026-09-30

Už įspūdingos galios gairės teisiškai svarbus lietuviškas įsipareigojimas kitas: atsinaujinantys turi dengti 55 procentus galutinio bruto energijos vartojimo iki 2030-ųjų — rodiklis, skaičiuojantis ne tik elektrą, bet ir šilumą bei transportą. 7 gigavatų metai lemiamai priartina elektrinę komponentę; likusi tikslo dalis tačiau žaidžiama sunkesnėse aikštelėse: šilumos tinkluose, dar deginančiuose dujas, vos elektrifikuotame transporte, pramonėje su jos terminiais procesais. Realistišką likusio atstumo — ir prieinamų instrumentų — balansą verta daryti būtent dabar, kai elektrinė sėkmė rizikuoja pridengti kitų sektorių skolas.

Įmonės

Minus 10 la retail, plus 22 la generare: anatomia marjelor într-un grup integrat

EUROENERGY REDAKCIJA | Airija | 2026-09-30

Sub cifra rotundă a profitului ESB — 377 de milioane — stă perechea de mișcări divergente care explică de fapt cum funcționează un grup energetic integrat pe vreme de volatilitate: divizia de clienți, cu Electric Ireland în frunte, a pierdut 10 milioane față de anul trecut, în timp ce tradingul de generare a câștigat 22. Aceeași cauză declarată pentru ambele — volatilitatea reaprinsă de tensiunile din Orientul Mijlociu — produce semne opuse în cele două etaje ale aceleiași companii. E manualul viu al integrării verticale: retailul absoarbe șocul pentru clienți, generarea îl monetizează pentru sistem, iar bilanțul comun le împacă.

Hidroenergija

Dabar intră în ultimul an: tunelul de 12 kilometri e aproape gata

EUROENERGY REDAKCIJA | Bosnija ir Hercegovina | 2026-09-29

Cel mai mare șantier energetic activ al Bosniei își vede capătul: hidrocentrala Dabar din Herțegovina de Est — 160 de megawați, producție proiectată de 500 de gigawați-oră pe an — trebuie finalizată până la sfârșitul lui 2027, conform calendarului confirmat de ministrul energiei din RS, Petar Đokić, care o descrie drept „o lucrare de construcție excepțională, prima de acest fel în lume în secolul XXI”. Inima proiectului de 339,5 milioane de euro e tunelul de aducție de 12 kilometri, aproape străpuns, care va muta apele câmpiei carstice Nevesinje spre turbine; șantierul, deschis în iunie 2023, se întinde pe 40 de kilometri și patru comune, cu chinezii de la Gezhouba drept constructor principal și firmele locale Integral și Elnos alături.

Analizės

Septembrie în buletinele Ukrenergo: câte regiuni au rămas fără curent, zi cu zi

EUROENERGY REDAKCIJA | Ukraina | 2026-09-29

Titlurile buletinelor Ukrenergo din septembrie alcătuiesc un calendar al loviturilor: 9 septembrie — cinci regiuni; 14 septembrie — patru; 18 septembrie — patru; 21 septembrie — trei; 22 septembrie — șapte; 23 septembrie — cinci; 24 septembrie — opt regiuni lovite de atacuri, plus întreruperi provocate de vreme; 25 septembrie — șase. Între ele, zile cu prognoze fără restricții de consum: 21 și 25 septembrie. Tabloul nu e o statistică oficială, ci lectura unor titluri de presă: numărătoarea arată frecvența, nu amploarea, pentru că numărul consumatorilor lipsiți de curent nu e dat în aceleași buletine.

Daugiau naujienų

Importas / Eksportas

Patru oferte pentru legătura electrică cu Africa de Nord: 0,8 TWh pe an și un contract pe 25 de ani

EUROENERGY REDAKCIJA | Malta | 2026-09-29

Interconnect Malta a primit patru candidaturi pentru legătura propusă de energie regenerabilă între Africa de Nord și Malta, din partea unor consorții de companii locale și internaționale cu experiență în energie, infrastructură, inginerie și dezvoltare de proiecte; numele nu au fost făcute publice. O echipă de evaluare va analiza informațiile tehnice, comerciale și financiare. Inițiativa pornise, pe 27 martie, cu o consultare preliminară de piață: ținta e de 0,8 TWh pe an — circa 25% din cererea proiectată pentru 2025 —, de tip «baseload», cu un contract pe diferență pe 25 de ani în studiu. Ministra Miriam Dalli o leagă de documentul «Energy Shift» și de obiectivele de decarbonizare.

Įmonės

775 milijonai vėjo uostui: Klaipėda perkasi vietą jūrinėje grandinėje

EUROENERGY REDAKCIJA | Lietuva | 2026-09-29

Kol galutinis sprendimas dėl pirmojo jūros parko verčia laukti, Klaipėdos uostas savo statymo dalį vykdo nedvejodamas: 775 milijonų eurų investicijų programa iki 2029-ųjų, su centrine dalimi — 600 milijonų pietine plėtra — pradėta statyti šių metų viduryje, ir su turbinų surinkimui bei sandėliavimui skirtu terminalu, planuojamu baigti dar 2026-aisiais. Statymo logika regioninė: 2030-ųjų Baltijos parkams — lietuviškiems, latviškiems, estiškiems — reikės instaliacijos uosto, o uostai, egzistuojantys prieš paklausą, yra tie, kurie ją nuskina.

Energetikos politika

Statul care demolează mic și construiește mare: noua ierarhie a apelor

EUROENERGY REDAKCIJA | Šiaurės Makedonija | 2026-09-29

Două știri hidro din aceeași vară macedoneană par, la prima vedere, contradictorii: în Parcul Național Šar, buldozerele desființează microhidrocentralele Pena 84 și 85, în timp ce la Skopje guvernul anunță că e gata să construiască singur colosul de 1,5 miliarde de euro de la Čebren. Citite împreună, ele compun însă o doctrină coerentă — prima articulată în regiune: apele de munte din ariile protejate ies definitiv din calculul energetic, iar nevoia de hidroenergie se concentrează în proiecte mari, multifuncționale, pe amplasamente asumate public. După un deceniu în care sute de captări mărunte au otrăvit relația Balcanilor cu propriile râuri pentru megawați marginali, Skopje testează ierarhia inversă: puțin, mare și transparent, în locul lui mult, mic și ascuns.

Energetikos politika

Nota bună de la Viena: când „fără întârzieri” devine marcă de țară

EUROENERGY REDAKCIJA | Albanija | 2026-09-29

În rapoartele instituțiilor regionale, laudele sunt atât de rare încât merită citite ca evenimente: evaluarea Consiliului de Reglementare al Comunității Energetice asupra proiectelor prioritare de interes comun plasează ambele dosare albaneze — inelul intern de 400 de kilovolți și interconexiunea reconfigurată cu Kosovo — în categoria selectă a inițiativelor care avansează „fără întârzieri sistemice”, cu sprijin european prin WBIF confirmat din 2025. Într-o regiune în care infrastructura electrică se măsoară de obicei în decenii de promisiuni, calificativul funcționează ca un rating informal de credibilitate — moneda cea mai lipsită și cea mai valoroasă a energiei balcanice.

Energetikos politika

Doctrina toriului: când un zăcământ devine politică externă

EUROENERGY REDAKCIJA | Turkija | 2026-09-29

Modul în care ministrul energiei Alparslan Bayraktar a încadrat acordul cu Copenhagen Atomics — nu ca pe un contract tehnologic, ci ca pe un pas spre „valorificarea resurselor naționale pentru independența energetică” — merită citit ca document de doctrină: Turcia își construiește în jurul rezervelor de toriu de la Eskișehir, printre cele mai mari cunoscute ale lumii, o narațiune de suveranitate care depășește fizica reactoarelor. În această lectură, mineralul din Anatolia nu e doar combustibil potențial, ci răspunsul turcesc la întrebarea care roade fiecare putere mijlocie a deceniului: cum ieși din menghina dependențelor — de gazul rusesc, de uraniul îmbogățit de alții, de tehnologiile licențiate — fără să te rupi de nimeni? Răspunsul doctrinei: cu ce ai în subsol și cu parteneriate alese pe sprânceană.

Rinka

Misiunea FMI la Kiev: guvernanță corporativă și alinierea la legislația europeană în energie

EUROENERGY REDAKCIJA | Ukraina | 2026-09-29

Denys Shmyhal s-a întâlnit pe 1 septembrie cu misiunea Fondului Monetar Internațional, condusă de Gavin Gray și sosită la Kiev pe 31 august. Potrivit Ministerului Energiei, părțile au discutat despre situația din sector și despre nevoile de întărire a rezilienței energetice. Agenda a inclus reformele din energie în timpul legii marțiale, actualizarea Strategiei energetice, pregătirea pentru iarnă, alinierea legislației energetice la standardele europene și reforma guvernanței corporative. Ministrul a mulțumit pentru sprijinul de lungă durată pentru stabilitatea financiară a Ucrainei și pentru angajamentul privind un sector energetic durabil financiar și rezilient.

Analizės

Șapte noi centre de date, punctul orb din planul energie-climă: 365 MW și o cerere care ar urca cu 25%

EUROENERGY REDAKCIJA | Liuksemburgas | 2026-09-29

Cinci mari proiecte de centre de date însumează 365 MW, iar alte două cereri preliminare 70 MW; printre ele, instalația Google de la Bissen și proiecte ale LuxConnect și Post, iar patru identități rămân nepublicate. Capacitatea de rețea alocată ajunge la circa 470 MVA, dintre care 415 MVA rezervați pentru proiecte viitoare (88% din alocarea anunțată). Cererea de electricitate a Luxemburgului ar atinge 7.756 GWh în 2030, cu 25% peste nivelul din 2023, iar centrele de date ar putea adăuga 1,94–3,14 TWh pe an până în 2040, adică 18,5–30% din consumul național proiectat. Planul național energie-climă (iulie 2024) nu le-a inclus. Mouvement écologique a dat în judecată, separat, secretul comercial privind energia proiectului Google.

Analizės

5,4% din PIB: deficitul energetic al Maltei e cel mai mare din UE, cu Brent la plus 65,7%

EUROENERGY REDAKCIJA | Malta | 2026-09-29

Malta a avut în 2025 cel mai mare deficit al comerțului cu produse energetice din UE, echivalent cu 5,4% din PIB, potrivit datelor Eurostat citate de BusinessNow; urmează Bulgaria (3,5%) și Croația (3,4%), în timp ce Germania și Franța înregistrează câte 1,5%. În 2024, importurile nete au acoperit 99,6% din consumul de petrol al Maltei — printre cele mai mari proporții din Europa, deși câteva state au avut 100% sau puțin peste. Articolul e din 10 septembrie 2026, când Brent urcase cu 65,7% de la începutul anului (închiderea din 2025: 60,85 dolari pe baril). Guvernul a bugetat 172 de milioane de euro pentru sprijin energetic în 2026, față de 152 de milioane în 2025; subvențiile există din 2022.

Tinklas

Nordul cu surplus, sudul cu foame: rețeaua care desparte Islanda în două

EUROENERGY REDAKCIJA | Islandija | 2026-09-29

Fraza tehnică strecurată de Landsvirkjun în anunțul contractului cu atNorth — „din cauza limitărilor rețelei de transport, oferta de energie e mai mare în nord decât în sud” — descrie cea mai scumpă linie imaginară a Islandei: strangularea dintre regiunile insulei, care face ca megawați disponibili la Akureyri sau Blönduós să nu poată ajunge la coada de clienți din sud-vest. Consecințele se văd deja în deciziile de amplasare — centrele de date migrează spre nord, unde contractele ferme sunt posibile —, în timp ce întărirea magistralei rămâne prinsă în același labirint de avize care întârzie și centralele. O țară cu un singur sistem, dar cu două piețe de facto.

Elektra

Când nici ploaia, nici mina nu livrează: anatomia anului electric bosniac

EUROENERGY REDAKCIJA | Bosnija ir Hercegovina | 2026-09-29

Dincolo de cifra pierderii, raportul EPBiH pe 2025 oferă radiografia rară a unui sistem electric balcanic sub stres dublu: hidrologia a dezamăgit unsprezece luni din douăsprezece — doar martie și noiembrie au adus apă peste așteptări —, iar minele proprii au livrat din nou sub planul de cărbune, astfel că producția totală a ratat ținta revizuită cu 3,6%. În oglindă, consumul a depășit planul cu 0,5% — iarna nu negociază —, iar diferența s-a acoperit cum se acoperă mereu: din import și piață, cu 244,8 gigawați-oră cumpărați peste buget, la prețurile momentului. E mecanica exactă prin care un sistem construit pe două picioare — lignit și apă — descoperă că amândouă tremură simultan.

Kitos paros kaina šiandien Rumunijoje (€/MWh)

00:00 232,05
01:00 242,92
02:00 267,86
03:00 257,53
04:00 283,78
05:00 283,28
06:00 331,81
07:00 336,66
08:00 321,80
09:00 298,22
10:00 287,47
11:00 294,76
12:00 300,39
13:00 308,72
14:00 291,77
15:00 304,61
16:00 355,45
17:00 332,15
18:00 338,73
19:00 356,25
20:00 353,35
21:00 399,57
22:00 351,56
23:00 331,36

Rumunijos suvartojimas šiandien (MW)

00:00–01:00 · 5 592 MW 00:00 5 592 01:00–02:00 · 5 491 MW 01:00 5 491 02:00–03:00 · 5 452 MW 02:00 5 452 03:00–04:00 · 5 347 MW 03:00 5 347 04:00–05:00 · 5 251 MW 04:00 5 251 05:00–06:00 · 5 448 MW 05:00 5 448 06:00–07:00 · 5 920 MW 06:00 5 920 07:00–08:00 · 6 608 MW 07:00 6 608 08:00–09:00 · 7 177 MW 08:00 7 177 09:00–10:00 · 7 383 MW 09:00 7 383 10:00–11:00 · 7 277 MW 10:00 7 277 11:00–12:00 · 7 333 MW 11:00 7 333 12:00–13:00 · 7 249 MW 12:00 7 249 7 249MW12:00–13:00

● mažo suvartojimo valandos ● vidutinis suvartojimas ● piko valandos

Greiti duomenys

Rumunija 310,9 €/MWh ▲ 21,8%

Prancūzija 252,7 €/MWh ▲ 56,4%

atnaujinta 12:36

Naujienų archyvas

Kitos naujienos

Paskelbti straipsniai: 1032

Saulės skaičiuoklėKiek kainuoja ir per kiek atsiperka.Moduliai, moduliai su baterija, arba tik baterija, jei modulius jau turite. Skaičiuoklė naudoja jūsų vietovės saulės spinduliuotę, namų suvartojimą ir vietines energijos kainas, kad įvertintų kainą, metinį sutaupymą ir atsipirkimo laiką.Atverti puslapį →