Įmonės
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Gigantul energetic de stat a închis exercițiul cu 2,31 miliarde de euro venituri — cu 15,5% sub anul precedent — și 89 de milioane profit net: cifre care i-au adus, paradoxal, locul doi în topul celor mai de succes companii croate. Paradoxul e dublu: HEP câștigă mai puțin tocmai pentru că face ce-i cere statul — vinde sub piață gospodăriilor plafonate — în timp ce cară singur portofoliul investițional al tranziției: de la Kosinj–Senj 2 la revitalizările hidro de 3,9 miliarde de kune.
Saulės energija
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Boom-ul solar croat a fost până acum o poveste spusă de acoperișuri: din cei peste 400 MW adăugați anul trecut, doar două centrale au fost suficient de mari pentru racord la rețeaua de transport. Raportul începe să se corecteze: cea mai mare centrală fotovoltaică a țării a intrat în producție, licitațiile HROTE pun pe masă câte 300 MW pe rundă, iar dezvoltatorii au învățat lecția hibridizării de la vecini. Slavonia și hinterlandul dalmat își așteaptă gigawatt-ul de câmp.
Vėjo energija
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Tehnologia care a deschis era regenerabilelor croate traversează anii ei mediocri: producția eoliană a scăzut cu 12,8% pe fondul unui an slab de vânt, parcul instalat bate pasul pe loc în jurul a 1.150 MW, iar la licitațiile HROTE cota eoliană din runda mare a fost modestă — 60 MW. Cauzele se cunosc pe de rost: avizări interminabile, rețea sufocată în Dalmata, comunități tot mai reticente. Rezultatul e paradoxul: țara cu unele dintre cele mai bune resurse de vânt ale Adriaticii construiește aproape exclusiv solar.
Analizės
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Insula care găzduiește terminalul GNL al țării rulează, în paralel, experimentul opus: Krk și-a propus să devină autosuficientă energetic până la finalul deceniului — acoperișuri solare în lanț, comunități energetice, rețele inteligente și eficiență împinsă sistematic. Cu 20.000 de locuitori permanenți și multiplii lor estivali, insula e eșantionul perfect pentru întrebarea care va defini litoralul croat: se poate turismul alimenta singur?
Rinka
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Între plafonul guvernamental de 9 cenți și eticheta finală de circa 18 pentru consumatorul mediu stă mașinăria puțin înțeleasă a pieței: bursa CROPEX, unde prețul de referință se formează zilnic pentru fiecare oră — și, de la reforma europeană, pentru fiecare sfert de oră. Croația importatoare ia de regulă prețul regiunii: cuplată cu Ungaria și Slovenia, bursa de la Zagreb traduce în timp real seceta balcanică, vântul panonic și soarele propriu în cifra din facturi.
Atominė energija
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Cel mai important vot energetic al regiunii nu se ține la Zagreb, ci peste graniță: slovenii se pronunță în această toamnă, consultativ, asupra construirii celui de-al doilea reactor la Krško — proiectul JEK2, cu decizia finală de investiție promisă până în 2028. Croația urmărește cu interes declarat: modelul de coproprietate care i-a servit o jumătate de secol ar putea fi replicat, iar guvernul de la Zagreb a semnalat oficial disponibilitatea de a discuta participarea. Prețul biletului: miliarde — și încheierea păcii definitive cu propriile ezitări nucleare.
Kaupimas ir baterijos
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Pe lângă marile proiecte standalone, Croația își construiește stocarea și pe calea măruntă: ministerul economiei a semnat 47 de granturi în valoare de 16,3 milioane de euro pentru baterii atașate centralelor solare ale firmelor — împreună vreo 100 MW putere și 250 MWh capacitate — iar schema din planul de redresare cere minimum 60 MWh instalați până la mijlocul anului. Filosofia: nu doar câteva parcuri-mamut, ci sute de acumulatori mici exact acolo unde se produce și se consumă.
Importas / Eksportas
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Cea mai valoroasă infrastructură de tranzit a Croației trăiește un an de echilibristică: sancțiunile americane pe compania sârbă NIS — deținută de Gazprom — au tăiat și repornit în valuri livrările prin oleoductul Adriatic, cu licențe OFAC prelungite pe termene scurte, ultima până în aprilie. Miza pentru Janaf e contractul lui cel mare: 10 milioane de tone către rafinăria de la Pančevo până la finalul lui 2026. Plasa de siguranță proaspăt semnată: 2,05 milioane de tone pentru MOL, dovada că ruta croată rămâne indispensabilă regiunii — cu sau fără clientul sârb.
Analizės
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Nicio economie europeană nu-și mută sistemul electric la mare vara ca Croația: milioanele de turiști dublează populația coastei, aerul condiționat devine cea mai mare „industrie” sezonieră, iar importul urcă spre un sfert din consum exact când hidrocentralele au apele minime. Rezultatul e o balanță răsturnată sezonier — și o listă de soluții care se scrie singură: solar pe fiecare acoperiș de hotel, baterii în insule, rețea întărită pe direcția nord-sud.
Energetikos politika
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Fondul pentru mediu a deschis pe 2 septembrie cel mai generos apel al său pentru gospodării: 38 de milioane de euro — 20 pentru fotovoltaice, 8 pentru baterii, restul pentru pompe de căldură — cu finanțare de 50% din costuri, urcată la 70% pentru veniturile modeste. Plafoanele vorbesc singure: până la 8.400 de euro nerambursabili pentru panouri și încă 5.600–7.840 pentru acumulator — dar bateria doar la pachet cu panoul. Regula jocului: primul venit, primul finanțat — și istoricul spune că banii se topesc în săptămâni.
Hidroenergija
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Programul de revitalizare a flotei hidro — 3,9 miliarde de kune pe un deceniu — își arată filosofia la uzina Senj: echipamente primare noi, semnate de industria domestică Končar, storc din aceeași apă cu 20 de megawați mai mult. Fără baraje noi, fără văi inundate: doar turbine, generatoare și electronică de generație curentă în locul celor de acum o jumătate de secol. Multiplied pe zecile de centrale ale HEP, aritmetica modestă pe unitate devine strategie națională.
Įmonės
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Compania petrolieră națională își rescrie simultan trei capitole: pe platforma fostei rafinării de la Sisak se ridică instalația de biometan, la Rijeka se montează electrolizorul pentru hidrogen verde — împreună un pachet de 98 de milioane de euro cu termen în acest an — iar în larg, campania de foraj din Adriatica de Nord a confirmat rezerve noi: sonda IKA A-1 a testat 120.000 de metri cubi pe zi, iar planul de 11 sonde noi țintește acoperirea a 40% din consumul domestic de gaz.
Energijos kainos
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Detaliul cel mai inteligent al plafonării croate nu e plafonul, ci pragul: cei 3.000 de kilowatt-ore alocați fiecărei gospodării pe semestrul rece. Sub el, prețul protejat; peste el, plus 35% — nu tarif punitiv, ci semnal. Construcția păstrează ce subvențiile plate distrug: motivul de a economisi. Gospodăria care își gestionează consumul rămâne integral protejată; risipa își plătește singură suplimentul.
Atsinaujinantieji
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-29
Comoara discretă a Croației nu stă pe coastă, ci sub câmpiile Slavoniei: gradientul geotermal al bazinului panonic, cu 60% peste media europeană. Statul a scos-o din sertar metodic — 23 de perimetre de explorare active, 13 câmpuri în exploatare, șase desemnate pentru producție de electricitate, cu Legrad-1 și centrala lui proiectată de 98 MW în frunte. În paralel, forajele finanțate public au lovit apă fierbinte la Velika Gorica, Osijek, Vinkovci și Zaprešić: orașele încep să se încălzească din adânc.
Kaupimas ir baterijos
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-28
Croația și-a pornit, în sfârșit, prima baterie de rețea de calibru: sistemul de 10 MW de lângă Šibenik e în probe din primele zile ale anului, iar faza a doua — încă 50 MW — are termen chiar acest trimestru. În spatele pionierului se înghesuie un val întreg: 13 proiecte cu 854 MW în procedurile HOPS, contracte semnate pentru 100 MW/250 MWh lângă parcuri solare, peste un gigawatt în pregătire. Frâna, spune vocea industriei, nu mai e tehnologia și nici banii: e birocrația.
Analizės
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-28
Cifra care planează peste orice dezbatere energetică la Zagreb: 3.095 GWh importate net anul trecut — iar în lunile de vară, când turiștii dublează consumul coastei, importul acoperă până la un sfert din cerere. Primul trimestru al lui 2026, cu hidrologie generoasă, a adus scurta iluzie a exportului; din martie, sensul s-a inversat la loc. Concluzia analizei: ploaia bună amână problema, doar capacitățile noi o rezolvă.
Hidroenergija
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-28
În munții Likăi se construiește proiectul energetic al unei generații: extinderea sistemului hidroenergetic Senj — barajul și lacul de la Kosinj plus noua centrală Senj 2 — în total 412 MW de putere nouă și investiții de aproximativ 450 de milioane de euro, cea mai mare lucrare a HEP de la independența Croației. Miza depășește megawatt-orele: energia de vârf și capacitatea de regularizare sunt exact marfa care lipsește unui sistem tot mai plin de soare fără program.
Atsinaujinantieji
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-28
Operatorul pieței de energie pregătește runda următoare de prime de piață: câte 300 MW pentru vânt și solar, plus cote dedicate pentru biomasă, biogaz, mici hidrocentrale și — premieră consistentă — 10 MW de geotermal. Runda precedentă, în valoare de 257 de milioane de euro și cu cote totale de 607 MW, a arătat apetitul pieței; cea nouă e rezervată exclusiv proiectelor noi, semn că statul vrea șantiere, nu refinanțări. Contractele pe diferență devin, și la Zagreb, motorul principal al capacităților verzi.
Tinklas
EUROENERGY REDAKCIJA | Kroatija | 2026-09-28
Operatorul croat de transport și-a pus pe masă noul plan decenal 2026–2035: pe lângă kilometrii clasici de linii și stații, documentul mizează vizibil pe tehnologiile care storc mai mult din rețeaua existentă — evaluarea dinamică a capacității liniilor (DTR), transformatoare cu reglaj de fază, echipamente de nouă generație. În paralel, HOPS a chemat public toți dezvoltatorii să-și anunțe planurile de racordare: coada de solar, baterii și consum nou a devansat orice prognoză oficială.
Rumunija 311,5 €/MWh 
Prancūzija 212,3 €/MWh 
Airija 30
Albanija 30
Austrija 30
Belgija 30
Bosnija ir Hercegovina 30
Bulgarija 30
Čekija 30
Danija 30
Estija 30
Graikija 30
Islandija 30
Ispanija 30
Italija 30
Latvija 30
Lenkija 30
Lietuva 30
Liuksemburgas 30
Malta 30
Nyderlandai 30
Norvegija 30
Portugalija 30
Serbija 30
Slovakija 30
Slovėnija 30
Suomija 30
Šiaurės Makedonija 30
Švedija 30
Turkija 30
Ukraina 30
Vengrija 30
Vokietija 30