Septembrie la graniță: România a importat 0,96 TWh și a exportat 0,49 TWh, iar 63% din import a venit din Bulgaria

În septembrie 2026, România a stat la capitolul schimburilor de curent pe partea cumpărătorului. Energia măsurată pe liniile de la graniță arată 958 GWh intrați și 489 GWh ieșiți: un sold net de 470 GWh adus din afară, într-o lună în care prețul mediu de pe piața pentru ziua următoare a fost de 176,2 €/MWh, față de 151,1 în august și 97,0 în septembrie 2025.

Cât am luat și cât am dat. Importul total, de circa 0,96 TWh, e aproape dublul exportului, de circa 0,49 TWh. Evaluate la prețul pieței românești din fiecare sfert de oră în care a trecut energia, cele două valori sunt de 192,5 milioane de euro pentru import și 71,8 milioane de euro pentru export, adică o diferență de 120,7 milioane de euro. Prețul mediu implicit al energiei intrate a fost de aproximativ 201 €/MWh, peste media lunii, iar al celei ieșite de aproximativ 147 €/MWh: curentul a venit mai ales în orele scumpe și a plecat mai ales în cele mai ieftine.

De la cine am luat. Bulgaria a furnizat 607 GWh, adică 63% din tot importul lunii, iar în sens invers a primit doar 67 GWh. Soldul net față de Bulgaria este de 541 GWh în favoarea ei, evaluat la 129,2 milioane de euro la prețul românesc. Pe locurile următoare: Ucraina, cu 127 GWh intrați și 25 GWh ieșiți (net 102 GWh, 17,2 milioane de euro), și Ungaria, cu 172 GWh intrați și 78 GWh ieșiți (net 93 GWh, 18,5 milioane de euro).

Cui am dat. Cel mai mare cumpărător net a fost Republica Moldova: 171 GWh primiți din România, 35% din tot exportul lunii, față de 32 GWh trimiși înapoi, deci un sold de 139 GWh, evaluat la 30,2 milioane de euro. Urmează Serbia, cu 148 GWh primiți și 21 GWh trimiși, adică un sold de 127 GWh și 14,1 milioane de euro. Ungaria a luat 78 GWh, Bulgaria 67 GWh și Ucraina 25 GWh. Cele două direcții de export net, Moldova și Serbia, însumează 266 GWh, iar cele trei de import net, Bulgaria, Ungaria și Ucraina, 736 GWh; diferența dintre ele este soldul de 470 GWh.

Cum se citesc cifrele. Nu sunt facturi. Piețele de energie din regiune sunt cuplate, iar sensul și mărimea fluxului pe o graniță rezultă dintr-o licitație comună, nu dintr-un contract încheiat între două țări. De aceea „cui am plătit” nu are un răspuns contabil: cifrele de mai sus sunt o evaluare, la prețul zi-înainte al zonei României, a energiei care a trecut efectiv granița în fiecare sfert de oră, nu banii care au schimbat conturile. Ele spun cât valora, pe piața noastră, energia intrată față de cea ieșită.

Acoperirea datelor. Calculul folosește fluxurile măsurate pe interconexiuni, care acoperă 95% din orele lunii septembrie. O lună încheiată nu se mai schimbă, dar corecturile de flux pot muta ușor cifrele din rapoartele ulterioare. Valorile pe țări sunt rotunjite la gigawatt-oră și, respectiv, la zecimea de milion de euro.

Corectură. Prima versiune a acestui articol, publicată tot pe 24 octombrie, dădea valori de energie și de bani supraevaluate: o eroare în calculul nostru număra de două ori sferturile de oră pentru care prețul românesc venea din două surse. Eroarea e reparată, iar cifrele de mai sus sunt cele corecte.

Bilanțul actualizat al schimburilor României, pe țări și pe luni, este pe pagina României.