Groningen e închis, dar pământul încă se mișcă

Cel mai mare câmp de gaz al Europei e liniștit doar la suprafață. Extracția din Groningen s-a oprit definitiv pe 19 aprilie 2024 — de atunci, scoaterea gazului e interzisă prin lege — dar subsolul eliberat de presiune continuă să se așeze, iar odată cu el vin cutremurele.

Bilanțul unei jumătăți de secol. Șaizeci de ani de extracție au adus statului olandez sute de miliarde de euro — și au lăsat în urmă circa 1.600 de cutremure într-o regiune fără falii tectonice cunoscute, cu aproximativ 85.000 de clădiri avariate. Cel mai puternic seism, cel de la Huizinge din 2012, a schimbat definitiv politica: din acel moment, drumul către zero al producției a devenit ireversibil.

Ce spune știința în 2026. Autoritatea de supraveghere minieră, SodM, a publicat în mai o evaluare a modelelor seismologice: ele prezic „suficient de bine” activitatea rămasă. Vestea bună — riscul scade an de an; vestea prudentă — nu dispare încă, iar seisme izolate rămân posibile ani buni de acum înainte.

Rana socială. Consolidarea și repararea caselor — un program de zeci de miliarde — e programată să dureze până la începutul anilor 2030, iar încrederea localnicilor în stat rămâne cea mai grea reconstrucție dintre toate.

Lecția energetică. Fără Groningen, Olanda importă gaz — GNL prin terminale, conducte din Norvegia — și își accelerează electrificarea. Prețul securității energetice de altădată se plătește acum în ambele direcții.

Rolul gazului în sistemul olandez, pe pagina țării.