Căldura de sub Panonia: șase câmpuri geotermale merg spre producție

Toate hărțile energetice ale Croației privesc spre Adriatica. Cea geotermală privește invers — spre nord-est, unde scoarța subțire a bazinului panonic ține apă de peste o sută de grade la adâncimi accesibile.

Zestrea geologică. Moștenirea forajelor petroliere din epoca INA a lăsat Croației mii de kilometri de date seismice și sute de puțuri documentate: explorarea geotermală pornește aici cu jumătate din temă făcută. Gradientul — cu vreo 60% peste media continentală — înseamnă că adâncimi de doi-trei kilometri livrează temperaturi pentru care alții sapă cinci.

Frontul electricității. Pe lângă veterana Velika Ciglena, agenția de resort a desemnat șase câmpuri pentru producție de curent; vârful de lance e Legrad-1, în nordul podravin, unde investitorul turc MB Holding proiectează o centrală de 98 MW — care, finalizată, ar urca Croația în topul geotermal european. Licitațiile HROTE rezervă acum, în premieră, o cotă dedicată de 10 MW pentru tehnologie.

Frontul căldurii. Programul public de foraje — vreo 50 de milioane de euro prin Agenția pentru Hidrocarburi — a confirmat resursa sub patru orașe: Velika Gorica, Osijek, Vinkovci, Zaprešić; Virovitica, Bjelovar și Križevci sunt în lucru. Termoficarea geotermală e matematica simplă a viitorului: căldură de bază locală, imună la burse și geopolitică.

Piedicile de parcurs. Geotermalul rămâne sportul răbdării: foraje scumpe cu risc geologic real, echipamente de forat disputate global, și un cadru de sprijin abia născut. Dar dintre toate pariurile energetice croate, acesta are avantajul rar al resursei care nu depinde nici de vreme, nici de vecini.

Regenerabilele de bază, în fluxul de știri.