Ianuarie, cel mai scump de la criză încoace: iarna care a blocat Atlanticul

Suedezii au un nume aproape afectuos pentru fenomenul care le-a înghețat facturile: „blocajul scandinav” — anticiclonul care se așază peste Nord și refuză să plece.

Recordurile iernii. Ianuarie s-a închis la 108,45 öre pe kilowatt-oră în SE3, zona Stockholmului — cea mai scumpă lună ianuarie măsurată vreodată și cea mai scumpă lună, punct, de la criza energetică din 2022. Februarie a mers mai departe: 110,23 öre în SE3, iar în premieră neplăcută, nici nordul n-a scăpat — 98,75 öre în SE1, unde prețurile de criză fuseseră până acum o curiozitate sudică.

Anatomia blocajului. Trei fenomene s-au suprapus: un maxim baric stabil a ținut departe depresiunile blânde ale Atlanticului — rezultatul, una dintre cele mai uscate și mai calme luni ianuarie din șapte decenii; vortexul polar slăbit a lăsat aerul arctic să curgă peste Nord; iar hidrocentralele, cu rezervoare sub medie după toamna uscată, au dozat apa cu zgârcenie. Frig record, vânt aproape zero, apă puțină — trifecta scumpetei nordice.

Cine a plătit. Gospodăriile cu tarife variabile au văzut facturi duble față de decembrie; industria electro-intensivă și-a redus sarcina în orele de vârf. Iar dezbaterea politică despre „prețuri de sistem” s-a reaprins instantaneu.

Morala meteorologică. Sistemul suedez — hidro plus nuclear plus vânt — rămâne printre cele mai curate și mai ieftine ale Europei în anul mediu. Dar anul mediu e o abstracție statistică: iarna 2026 a reamintit că, fără stocare și rețele mai groase, vremea rămâne cel mai mare actor de pe piața nordică.

Prețurile suedeze pe zone, zi de zi, pe pagina prețurilor.