Cooperativele cetățenești rămân pe dinafară la eolianul marin

În proiectul belgian al energiei, cetățeanul-acționar nu e o figură decorativă: cooperativele energetice au zeci de mii de membri și tradiție de un secol. Tocmai de aceea, bătălia discretă purtată în jurul licitației pentru zona Prințesa Elisabeta contează dincolo de megawați: se decide dacă marile parcuri marine vor avea și proprietari mici.

Ce prevedea formula inițială. Caietul de sarcini pregătit de guvernul precedent impunea câștigătorilor o cotă de participare directă a cetățenilor — acțiuni deschise publicului, cu randamentele și riscurile aferente — pe modelul testat la parcurile existente prin cooperative dedicate.

Ce rămâne după revizuire. Cadrul rescris — justificat oficial prin regulile europene de ajutor de stat și prin nevoia de a face licitația finanțabilă — subțiază obligația până aproape de dispariție. Ministrul energiei Mathieu Bihet și-a asumat public direcția în aprilie: mai puțin loc pentru participarea cetățenească, prioritate pentru soliditatea ofertelor. Cooperativele, reunite sub petiții cu mii de semnături, vorbesc de o promisiune trădată.

Argumentele taberelor. Guvernul: parcul trebuie construit, iar fiecare condiție suplimentară scumpește oferta și sperie investitorii — vezi licitațiile eșuate ale vecinilor. Cooperativele: tocmai co-proprietatea locală cumpără pacea socială pe care niciun buget de comunicare nu o poate înlocui — iar randamentele parcurilor plătite de consumatori ar trebui să se întoarcă și la ei.

De urmărit. Textul final al licitației, promis odată cu lansarea ei mult-amânată, va arăta câți megawați primesc cetățenii belgieni din propria lor mare.

Eolianul marin belgian, în cifre, pe pagina țării.