Bateria Nordului: Suedia exportă în toate direcțiile și importă doar iarna

Pe harta fluxurilor europene, Suedia arată ca o inimă care pompează spre sud și est: săgețile pleacă aproape mereu, se întorc rar.

Evantaiul. Legăturile pleacă în toate direcțiile: spre Finlanda prin nord și prin cablurile Fenno-Skan; spre Danemarca prin Øresund și Konti-Skan; spre Germania prin Baltic Cable; spre Polonia prin SwePol; spre Lituania prin NordBalt. În anii normali, balanța agregată e masiv pozitivă — Suedia se numără constant printre marii exportatori neți ai Europei, cu zeci de terawați-oră trimiși vecinilor.

Ce cumpără vecinii, de fapt. Nu doar energie, ci și servicii pe care piețele nu le afișează: inerția maselor rotitoare din hidrocentrale, reglajul fin care ține frecvența continentală, rezerva care pornește când eolianul german dezamăgește. Exportul suedez e, în bună măsură, un abonament regional la stabilitate.

Inversarea de ianuarie. În serile geroase și calme, sensul se schimbă: Suedia trage din Norvegia și Finlanda, iar sudul importă scumpetea continentală prin aceleași cabluri care vara o exportau. Iarna trecută a arătat-o din plin — și a reamintit că interconectarea e poliță în ambele sensuri.

Politica din spatele fizicii. Fiecare cablu nou e o dezbatere: exportul crește veniturile producătorilor și prețurile sudului — de aici scepticismul periodic față de legături noi spre continent. Deocamdată, linia oficială rămâne deschiderea; sabotajele baltice au adăugat însă un cost nou, al pazei, pe care nimeni nu-l bugetase.

Schimburile nordice, în timp real, pe harta Europei.