ANRE aprobă planul de rețea al Transelectrica: 117 investiții până în 2035

Consiliul ANRE a avizat pe 4 septembrie Planul de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru 2026–2035 — documentul care stabilește ce construiește Transelectrica în următorul deceniu. Planul cuprinde 117 lucrări de investiții, dintre care 25 complet noi.

Prioritățile declarate: modernizarea liniilor și a stațiilor, închiderea inelului național de 400 kV, racordarea noilor capacități regenerabile și de stocare, digitalizarea rețelei și creșterea capacității de schimb cu vecinii. Două proiecte poartă eticheta de interes comun european: interconexiunea cu Ungaria și proiectul de rețea inteligentă CARMEN.

Aprobare cu condiții. ANRE n-a semnat doar de primire: a impus Transelectrica un program de accelerare pentru lucrările de interconectare nefinalizate, de depus în 30 de zile, cu monitorizare trimestrială. Paradoxul pe care îl numește autoritatea: România avea în 2024 un grad de interconectare de 18,5%, peste ținta europeană de 15% — dar capacitatea efectiv pusă la dispoziția comerțului transfrontalier spre Ungaria și Bulgaria rămâne insuficientă.

„Am aprobat un plan care nu este doar o listă de investiții, ci un angajament de a pregăti rețeaua românească de transport pentru economia energetică a următorului deceniu", a declarat președintele ANRE, George Niculescu.

Ce lipsește din comunicat — și nu inventăm: valoarea financiară a planului, nici totală, nici pe proiect; kilometrii de linie; lista lucrărilor considerate întârziate. Pentru consumator, un singur lucru e sigur: investițiile în transport se recuperează prin tariful de transport din factură, deci planul e și o presiune viitoare pe componenta reglementată.

De ce contează chiar acum: în lunile în care ANRE aproba planul, România importa la orele de vârf peste o cincime din consum. Fluxurile pe fiecare graniță, minut cu minut, sunt la noi pe prima pagină.