109 kilometri spre vest: Coridorul Trans-Balcanic intră în faza a treia

Rețelele electrice se construiesc pentru decenii, dar își arată valoarea în seri de criză. Coridorul Trans-Balcanic — proiectul-fanion al Elektromreža Srbije — e răspunsul anticipat la serile pe care piața regională le produce tot mai des.

Arhitectura pe faze. Prima și a doua fază — întărirea legăturii cu România pe axa Reșița–Pancevo — sunt încheiate și operaționale: dublul circuit de 400 kV leagă piața românească de nodul sârbesc central. Faza a treia, în plin șantier, taie țara de la est la vest: aproximativ 109 kilometri de linie nouă de 400 kV între Obrenovac — inima termoenergetică a țării — și Bajina Bašta, poarta hidroenergetică de pe Drina. Termenul: 2028. Faza a patra, proiectată, continuă spre granițele cu Muntenegru și Bosnia-Herțegovina.

De ce contează direcția. Fluxurile est-vest sunt noua realitate balcanică: solarul românesc și cel bulgăresc caută la amiază drum spre vest, hidroenergia dinarică curge seara invers. Cine deține magistrala dintre ele încasează — în taxe de tranzit, în siguranță, în putere de negociere.

Sinergia cu Bistrica. Nodul de la Bajina Bašta — unde stația se ridică acum la nivelul de 400 kV — e exact punctul unde viitoarea centrală cu acumulare prin pompare se va lega de coridor. Linia din faza a treia e, practic, cablul de alimentare al bateriei naționale proiectate.

Contextul continental. Coridorul e parte din promisiunea mai largă a integrării: pe măsură ce cuplarea piețelor din Balcanii de Vest cu UE se apropie, valoarea fiecărui megawatt de capacitate transfrontalieră crește. Serbia construiește acum infrastructura pieței la care va adera mâine.

Rețelele Europei, pe harta interactivă.