Statul scoate miliarde ca vântul marin să nu se oprească: licitația Gamma

Modelul care a făcut faima Mării Nordului — parcuri eoliene construite fără nicio subvenție — s-a lovit de noua realitate economică. Când ministerul a scos la concurs, fără sprijin financiar, loturile IJmuiden Ver Gamma, nu s-a prezentat nimeni: costuri urcate, dobânzi mari și o cerere de electricitate care crește mai încet decât se promitea.

Răspunsul: TOWOZ. Guvernul a construit un mecanism temporar de sprijin pentru eolianul marin și a cerut institutului PBL să calculeze plafonul licitației. În ianuarie, ministrul a anunțat parlamentul: lotul Gamma-A, de circa 1 GW, pleacă la concurs cu un buget de sprijin de până la 3,98 miliarde de euro. Cererile se depun din septembrie 2026.

De ce s-a stricat modelul „zero subvenții”. Parcurile fără sprijin trăiesc din prețul pieței — iar piața de mâine arată nesigur: electrificarea industriei întârzie, prânzurile sunt tot mai des la prețuri nule, iar investitorii nu-și mai pot bate în cuie veniturile. La costuri de capital dublate, riscul a devenit netransferabil fără o plasă publică.

Miza mai mare. Olanda are peste 5 GW de eolian marin în funcțiune și ținte de multipli ai acestei cifre. Gamma-A e testul: dacă mecanismul aduce oferte serioase, calendarul Mării Nordului se repornește; dacă nu, țintele pentru 2030–2040 alunecă oficial.

Cât suflă vântul în producția olandeză, în timp real, pe pagina țării.