Kosinj și Senj 2: Lika găzduiește cel mai mare șantier de la independență

Marile baraje păreau un capitol închis al energeticii europene. Croația îl redeschide — nu din nostalgie, ci pentru că a recitit ce are: munți carstici, ape bogate și un sistem care duce lipsă exact de ce oferă ele.

Proiectul în două piese. Piesa întâi: sistemul Kosinj — baraj, lac de acumulare, tuneluri — care regularizează apele din bazinul Lika și le împinge controlat spre valea existentă. Piesa a doua: Senj 2, centrala nouă care dublează, în aval, uzina istorică. Împreună: 412 MW adăugați, producție suplimentară de ordinul sutelor de GWh — preponderent energie de vârf, livrabilă la comandă — și un scut de apărare împotriva inundațiilor pentru zona locuită.

Dimensiunea istorică. Declarat proiect strategic de investiții, ansamblul de ~3,4 miliarde de kune — vreo 450 de milioane de euro — e cea mai mare construcție energetică croată din ultimele decenii. În paralel, uzina-mamă Senj își încheie revitalizarea cu echipamente Končar: plus 20 MW doar din modernizare.

De ce acum. Fiecare gigawatt solar nou face restul zilei mai valoros: cine poate livra seara și în calmul de iarnă încasează primele orare pe care amiaza nu le mai oferă. Hidroenergia cu acumulare e răspunsul clasic — iar Croația, spre deosebire de vecinii de câmpie, mai are unde s-o construiască.

Costurile sensibile. Strămutări în valea Kosinj, regimuri hidrologice modificate, ani de șantier în carst protejat: proiectul cară toate controversele speciei lui. Testul va fi dacă compensațiile și execuția țin pasul cu promisiunile — pentru că pe hârtie, aritmetica e rar contestată.

Hidroenergia europeană, în fluxul de știri.