Insula energetică din Marea Nordului, mai ieftină cu 2 miliarde după replanificare

La 45 de kilometri de coasta belgiană se toarnă temelia celui mai discutat proiect energetic al țării: Insula Prințesa Elisabeta, prima insulă energetică artificială din lume, nodul care va aduna curentul viitoarelor parcuri eoliene din a doua zonă offshore belgiană și îl va lega de continent — și, în faza următoare, de Marea Britanie și Danemarca.

Povestea costurilor. Estimările au luat-o razna odată cu inflația și cu lecțiile ingineriei marine: de la circa 2,2 miliarde de euro în 2021, spre aproximativ 8 miliarde în 2025 — o cvadruplare care a transformat insula în subiect politic. Cifra oficială pentru prima fază: 3,6 miliarde. În septembrie, Elia a anunțat că replanificarea zonei — mai puțină infrastructură de curent continuu în prima etapă — economisește 2 miliarde.

Banii Europei. Pe 7 septembrie, Banca Europeană de Investiții a acordat o linie de credit record de 1 miliard de euro, peste facilitatea de 650 de milioane deja existentă. Caisoanele insulei se construiesc la Vlissingen, în Olanda; lucrările marine curg până la mijlocul lui 2026, iar echiparea electrică urmează până spre 2030.

De ce merită atenția Europei. Insula e prototipul rețelei offshore plasă — nu simple cabluri radiale, ci noduri în mare care leagă parcuri și țări deodată. Dacă modelul belgian își ține — de-acum — bugetul, Marea Nordului îl va copia.

Fluxurile belgiene și vecinii lor, pe harta Europei.