mandag den 19. oktober 2026 | Sidst opdateret: 17.32 (rumænsk tid)

Nyheder fra Letland

De vigtigste energinyheder fra Letland: elektricitet, gas, priser og infrastruktur.

Følg Letland

Analyser

Letonia în șapte cifre: toamna în care slăbiciunile au primit prețuri și șantiere

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 29. sep. 2026

Așezate una lângă alta, cifrele documentate ale toamnei compun autoportretul energetic al Letoniei: 106,9 euro media lunară a bursei — cea mai tensionată din Baltica; 500 de euro vârful, atins neobișnuit în zori; 35 de euro ecartul cronic față de Estonia — prețul gâtuirii; plus 10–15% scumpirea anunțată a căldurii, cu 20–30% pregătite în capitală; 117 plus 60 de megawați în construcție la Lode — prima stocare de scară; 100 de megawați ofertați pieței de echilibrare; și 2 milioane de metri cubi de biometan injectați într-un an la Džūkste. Șapte cifre, un diagnostic: piața care își cunoaște exact slăbiciunile — și a început, în sfârșit, să le atace cu șantiere.

Energipriser

195 de euro media ultimei zile: săptămâna în care toamna a mușcat prima dată

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 29. sep. 2026

Dacă media lunii — 106,9 euro — descrie un septembrie tensionat dar gestionabil, coada lui spune altceva: ultimele 24 de ore analizate s-au decontat la o medie de 195 de euro pe megawatt-oră, aproape dublul lunii întregi. Salturile de sfârșit de lună au venit pe rețeta clasică a toamnei baltice — primul frig serios, vânt modest, gazul continental la niveluri de criză și o regiune întreagă care își pornește sistemele de încălzire în aceleași zile. Nu e încă iarnă; e avertismentul ei oficial — și ultimul interval în care pregătirile mai costă prețuri de toamnă.

Gas

Gazul de două ori mai scump: cine simte primul dublarea din contracte

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 29. sep. 2026

Cifra care organizează toată discuția letonă despre iarnă e simplă: gazul natural costă aproximativ dublu față de începutul anului — efectul crizei mondiale ajuns în contractele care alimentează termoficările, industria și cele câteva sute de mii de gospodării racordate. Dar dublarea nu lovește uniform: termoficările care au cumpărat din timp o amortizează parțial; industria pe contracte indexate o simte imediat; iar gospodăriile cu centrale proprii de apartament o vor descoperi factură cu factură, în funcție de furnizor și moment. Harta exactă a durerii — cine, cât și când — e mai utilă decât cifra care o rezumă.

Energipolitik

Letonia votează cu facturile pe masă: energia, în săptămâna urnelor

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 29. sep. 2026

Votul anticipat a început cu prezență descrisă oficial drept „destul de bună” — zeci de mii de letoni trecuseră pe la urne încă din primele zile — iar calendarul a făcut ca săptămâna electorală să coincidă exact cu cea în care ministerul anunța scumpiri de 10–15% la căldură, Rīgas Siltums pregătea 20–30% pentru decembrie și Saeima în funcție majora beneficiile de locuință. Oricare ar fi aritmetica viitoarei coaliții, dosarele energetice de pe masa ei sunt deja scrise: tarifele iernii, cadrul offshore-ului, implementarea legii de securitate a infrastructurii și poziția față de opțiunea nucleară abia deschisă.

Analyser

De la Ormuz la Rīgas Siltums: lanțul scumpirii, în versiunea letonă

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 29. sep. 2026

Între strâmtoarea blocată din Golf și tariful de termoficare dezbătut la Riga stau patru verigi, toate documentate în această toamnă: LNG-ul mondial amputat cu o cincime; gazul european țintuit peste 70 de euro, la dublul începutului de an în contractele letone; termoficările care ard gaz în proporții decisive — cu capitala pregătind 20–30% din decembrie; și plasa socială întinsă preventiv, cu beneficii majorate în medie cu 25 de euro de persoană. Reconstituirea lanțului nu e exercițiu academic: e harta pe care se văd punctele unde Letonia poate — și nu poate — interveni.

Seneste nyheder

Elektricitet

500 de euro în zori: anatomia vârfului matinal care a încoronat septembrie

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 29. sep. 2026

Cel mai scump sfert de oră al lunii letone nu s-a produs seara, cum dictează manualul, ci în zorii zilei de luni, 14 septembrie: 500 de euro pe megawatt-oră, în fereastra în care țara se trezește înaintea soarelui. Anatomia acestui vârf matinal — cererea care urcă abrupt la ora dușurilor și cafelelor, solarul încă absent la acea oră, vântul care se nimerise slab, importurile nordice gâtuite — e o lecție completă despre fragilitatea specifică a sistemului leton: nu seara e călcâiul lui Ahile, ci dimineața de toamnă-iarnă, când toate sursele flexibile sunt încă în pat.

Import / Eksport

Scrisoarea de la Bruxelles, citită la Riga: ce cere Europa și ce poate da Letonia

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 29. sep. 2026

Avertismentul transmis de comisarul pentru energie Dan Jørgensen miniștrilor de resort — „traversăm o criză de preț legată de o criză de aprovizionare” — ajunge la Riga într-un moment în care fiecare frază are un corespondent local precis: depozitele europene la 70% înseamnă, aici, sezonul de extracție care începe la Inčukalns; gazul TTF peste 70 de euro înseamnă tariful Rīgas Siltums în dezbatere; iar cererea de reducere a consumului „atât cât e necesar” cade peste o piață electrică ce tocmai a plătit de patruzeci de ori peste 300 de euro pe megawatt-oră. Letonia nu primește scrisoarea ca spectator — ci ca una dintre piețele unde criza descrisă e deja aritmetică zilnică.

Energipolitik

25 de euro de persoană: Saeima lărgește plasa socială înaintea facturilor de iarnă

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 29. sep. 2026

Înaintea sezonului care aduce scumpiri de 10–15% la căldură, parlamentul leton a majorat beneficiile de locuință și a lărgit cercul celor eligibili — cu o creștere medie estimată la 25 de euro de persoană pe lună în sezonul rece, anunțată de ministerul de resort pe 24 septembrie. E instrumentul clasic al politicilor sociale energetice — bani țintiți către cei pentru care factura devine imposibilă — ales explicit în locul intervențiilor în prețuri: ministrul economiei Viktors Valainis a fixat public ordinea — întâi eficiență și concurență, abia apoi discuții despre taxe. Un manual de criză scris cu lecțiile europene din 2022 pe masă.

Energipriser

166 seara, 62 la amiază: forma zilei care guvernează facturile letone

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 29. sep. 2026

Dincolo de media lunară, septembrie a fixat pe piața letonă o arhitectură zilnică de preț cu etaje clar despărțite: orele de seară au costat în medie 166,6 euro pe megawatt-oră, cele din jurul amiezii 62,6 — un raport de 2,7 la 1, mai abrupt decât la vecinii estonieni. Minimul lunar de 11 cenți, mereu pozitiv, arată o piață fără supapa negativă a solarului abundent; iar media ultimelor 24 de ore analizate, urcată la 195 de euro, anunță că octombrie preia o piață deja încordată. Pentru consumatorii pe contracte de bursă, forma zilei nu e statistică: e manualul de utilizare al propriei locuințe.

Flere nyheder

Analyser

34 de euro între Tallinn și Riga: gâtuirea care taie Baltica în două

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 29. sep. 2026

Aceeași bursă, aceleași reguli, aceeași oră — și totuși septembrie s-a decontat la 72,3 euro pe megawatt-oră în zona estonă și la 106,9 în cea letonă: un ecart mediu de aproape 35 de euro, care în orele critice explodează la sute. Explicația nu e comercială, ci fizică: interconectarea dintre cele două zone se saturează sistematic exact când Letonia are mai mare nevoie de importurile nordice ieftine. Analiza acestui ecart — cine îl plătește, cine îl încasează și ce l-ar închide — e probabil cea mai valoroasă lecție de economie a energiei pe care Baltica o oferă în acest moment.

Energipriser

106 de euro media, 500 vârful: septembrie pe piața letonă, în cifre exacte

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 29. sep. 2026

Datele publice ale platformei comune baltice închid luna cu o radiografie fără menajamente a prețului leton al curentului: media zonei — 106,9 euro pe megawatt-oră, cu o treime peste vecinii estonieni; vârful absolut — 500 de euro, atins în dimineața zilei de 14 septembrie; minimul lunii — 11 cenți, pentru că Letonia n-a coborât nici măcar o dată sub zero. Patruzeci de sferturi de oră au depășit pragul de 300 de euro — mai mult decât dublul Estoniei. Cifrele desenează o piață strânsă, fără supapele solare ale vecinilor — și cu toate motivele să aștepte nervos iarna.

Elnet

Firul care lipsește: cât cupru mai trebuie între Estonia și Letonia

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 28. sep. 2026

Ecartul mediu de aproape 35 de euro dintre zonele de preț estonă și letonă — cu explozii de sute de euro în orele critice — e, tradus în limbaj de infrastructură, un singur mesaj repetat de mii de ori pe lună: interconectarea dintre cele două țări nu mai ajunge. Cele trei legături existente, întărite în ultimul deceniu pentru sincronizarea cu Europa, se saturează sistematic pe direcția nord-sud exact când Letonia are nevoie de importurile nordice. Dosarul următoarei întăriri — al patrulea circuit, repotențarea celor vechi sau bateriile care ocolesc problema — devine astfel cel mai rentabil subiect de studiu al planificatorilor baltici.

Selskaber

Grupul care a făcut 92 la sută verde: Utilitas și etajul leton al expansiunii

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 28. sep. 2026

Compania care încălzește Tallinnul și a raportat 92% producție regenerabilă în ultimul trimestru publicat își construiește acum etajul leton: șantierul de la Lode — 117 megawați eolieni cu 60 de baterii — e cea mai mare investiție a grupului Utilitas în afara Estoniei și cartea lui de vizită pentru piața unde prețurile fac cu 35 de euro mai mult decât acasă. Portretul unui grup care a parcurs în două decenii drumul de la termoficare municipală pe gaz la producător regional integrat — și care tratează acum Baltica întreagă drept piața lui internă.

Gas

2 milioane de metri cubi verzi: Džūkste, primul an al biometanului leton în rețea

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 28. sep. 2026

Cifra publicată de Conexus trece ușor neobservată între tarifele și scadențele sezonului, dar marchează o premieră structurală: punctul de injecție de la Džūkste a introdus în sistemul leton de transport, în primul său an de funcționare, aproape 2 milioane de metri cubi normați de biometan — gaz produs din deșeuri agricole, chimic identic cu cel fosil, dar cu bilanț de carbon aproape închis. La scara consumului național, cantitatea e o picătură; la scara întrebării „ce viitor are rețeaua de gaz?”, e prima jumătate de răspuns construită fizic pe teritoriul Letoniei.

Solenergi

81 plus 54 de megawați: Barkava și Valmiera, câmpurile solare ale Sunly în Letonia

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 28. sep. 2026

În timp ce reflectoarele stau pe megaproiectul estonian de la Risti, grupul baltic Sunly construiește în tăcere și etajul leton al portofoliului său: parcul de 81 de megawați de la Barkava, în Latgale, și cel de 54 de megawați de lângă Valmiera — împreună, o sută treizeci și cinci de megawați care ar urca semnificativ solarul instalat al unei țări aflate abia la începutul curbei fotovoltaice. Finanțarea vine din facilitatea de 300 de milioane de euro ridicată de grup pentru cei 1,3 gigawați de proiecte baltice și poloneze. Pentru piața care n-a văzut în tot septembrie niciun sfert de oră sub zero, fiecare megawatt solar nou e și un pas spre amiezile ieftine ale vecinilor.

Vindenergi

Proiectul comun care poartă ștampila Rigăi: ELWIND, în anii lui de proiectare

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 28. sep. 2026

Cel mai ambițios proiect energetic bilateral al Balticii — parcul eolian offshore ELWIND al Estoniei și Letoniei — e administrat de la Riga, prin agenția letonă de investiții și dezvoltare, iar anul lui a fost plin chiar dacă nicio turbină nu s-a clintit: contract de proiectare pe trei ani semnat în februarie cu Haskoning, studiul fundațiilor la Empire Engineering, cartografierea focilor și marsuinilor contractată, monitorizarea liliecilor încheiată după un sezon complet deasupra apelor ambelor țări. Orizontul proiectării: 2029. Întrebările rămase — cine plătește racordul, ce sprijin dau statele — sunt exact cele pe care Riga va trebui să le tranșeze prima.

Kernekraft

Vitenbergs în tunelul finlandez: Letonia își deschide dosarul nuclear

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 28. sep. 2026

Pe 7 septembrie, ministrul leton al climei și energiei, Jānis Vitenbergs, a coborât în galeriile de la Onkalo — primul depozit geologic definitiv de combustibil nuclear uzat din lume — alături de omologii estonian și finlandez, la o lună după ce autoritatea finlandeză de siguranță și-a dat avizul favorabil pentru licența de operare. Prezența Rigăi în delegație e mai grăitoare decât orice comunicat: Letonia, țara fără reactoare și fără lege nucleară, își evaluează oficial opțiunile fără gaz — iar drumul început la capătul ciclului, la deșeuri, arată o abordare care ia atomul în serios, nu ca lozincă.

Marked

Piața fără minusuri: de ce Riga n-a văzut încă prețuri negative — și când le va vedea

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 28. sep. 2026

În luna în care Estonia a bifat cinci sferturi de oră cu prețuri sub zero, zona letonă s-a oprit la 11 cenți — cel mai mic preț al lunii, ferm pozitiv. Absența minusurilor pare un semn de sănătate; e de fapt diagnosticul unei etape: piața letonă nu a acumulat încă destul solar cât să producă, în amiezile însorite de weekend, surplusul care obligă producătorii să plătească pentru a rămâne conectați. Istoria piețelor vecine spune însă că etapa e tranzitorie — iar parcurile de la Barkava și Valmiera, plus fiecare acoperiș nou, lucrează exact la aducerea primului minus leton.

Energipolitik

Saeima blindează energia: lege nouă pentru paza infrastructurii în vremuri agitate

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 28. sep. 2026

Parlamentul leton a aprobat procedurile prin care companiile de aprovizionare cu energie își organizează protecția angajaților și continuitatea operațională în situații de securitate ridicată — actul normativ anunțat de ministerul de resort pe 24 septembrie, într-o regiune care a învățat pe propria infrastructură ce înseamnă cabluri submarine avariate și rețele aflate sub presiune hibridă. Legea mută discuția din registrul reactiv în cel procedural: cine decide, cine păzește, cum funcționează un sistem energetic când amenințarea nu mai e teoretică. E genul de legislație care nu produce niciun megawatt — dar fără de care megawații rămân vulnerabili.

Elektricitet

Ce se vede din 2.769 de sferturi: portretul sistemului leton, desenat de prețuri

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 28. sep. 2026

O lună de piață la rezoluție de cincisprezece minute — 2.769 de puncte de preț publice — e cea mai onestă radiografie disponibilă a unui sistem electric: fiecare slăbiciune structurală lasă urmă statistică. Portretul leton care iese din datele lui septembrie: un sistem fără abundență proprie — nicio incursiune sub zero; dependent de un import care se gâtuie — media cu 35 de euro peste vecinul nordic; cu vârfuri migrate dimineața — acolo s-a plătit maximul de 500; și cu hidrologia Daugavei drept singura flexibilitate mare, insuficientă în ferestrele critice. Nu e un verdict; e o listă de lucrări.

Gas

Bateria de gaz a Balticii: încă un sezon în care totul trece prin Inčukalns

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 28. sep. 2026

Într-o iarnă în care Europa intră cu depozitele la 70% și cu gazul la prețuri de criză, singura instalație de stocare subterană a întregii regiuni baltice — Inčukalns, operată de Conexus Baltic Grid — redevine ce a fost în fiecare criză: polița de asigurare comună a patru piețe. Compania a intrat în sezon cu tarife de transport nou aprobate pentru noua perioadă de reglementare și cu o cifră de afaceri semestrială de 38,6 milioane de euro; iar premiera care schimbă încet identitatea sistemului vine din altă parte: punctul de injecție de la Džūkste a livrat, în primul său an, aproape 2 milioane de metri cubi de biometan în rețea.

Lagring og batterier

60 de megawați care schimbă regulile: bateria de la Lode, prima din noua generație

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 28. sep. 2026

În umbra turbinelor de 117 megawați care se ridică lângă Valmiera, componenta cu adevărat transformatoare a șantierului de la Lode e cealaltă: sistemul de baterii de 60 de megawați — prima stocare la această scară din Letonia și una dintre cele mai mari din Baltica. Într-o piață care a plătit luna trecută de patruzeci de ori peste 300 de euro, care își face vârfurile dimineața și nu are nicio supapă pentru serile fără vânt, cei 60 de megawați nu sunt un accesoriu al parcului eolian: sunt răspunsul direct la fiecare dintre aceste diagnostice — și prototipul pe care piața letonă de stocare se va construi.

Import / Eksport

100 de megawați pentru echilibru: Sunly Hz intră în camera mașinilor a Letoniei

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 28. sep. 2026

Grupul baltic Sunly a anunțat, prin subsidiara letonă SIA Sunly Hz, că pune la dispoziția pieței de echilibrare a Letoniei până la 100 de megawați de capacitate — resursa cu care operatorul AST menține, secundă de secundă, egalitatea dintre producție și consum. De la desprinderea sistemelor baltice de rețeaua rusească, echilibrarea a devenit serviciul cel mai scump și mai căutat al regiunii; intrarea unui agregator privat cu o sută de megawați e semnul că piața nouă începe să-și producă singură furnizorii — și că flexibilitatea devine marfa pe care Baltica o tranzacționează peste granițele interne.

Vindenergi

Cine plătește cablul? Întrebările pe care Riga trebuie să le tranșeze pentru offshore

EUROENERGY-REDAKTIONEN | Letland | 28. sep. 2026

Dosarul tehnic al offshore-ului comun estono-leton avansează — proiectare contractată până spre 2029, studii de mediu în lucru — dar cele trei întrebări care decid dacă ELWIND devine parc sau rămâne studiu sunt politice, și toate trec prin Riga: cine suportă costul racordului transfrontalier, o investiție de ordinul sutelor de milioane; ce angajament își asumă statele într-o epocă a filozofiilor „pe bază de piață” care refuză subvențiile de operare; și cât din factura comună o acoperă fondurile europene pentru infrastructură transfrontalieră. Turbinele anilor 2030 se decid în deciziile administrative din următoarele optsprezece luni.

Day-ahead-prisen i dag i Rumænien (€/MWh)

00.00 251,76
01.00 240,99
02.00 236,46
03.00 235,03
04.00 238,95
05.00 239,33
06.00 266,30
07.00 324,53
08.00 310,66
09.00 279,58
10.00 260,47
11.00 241,75
12.00 219,92
13.00 197,19
14.00 199,46
15.00 218,39
16.00 238,74
17.00 289,14
18.00 356,63
19.00 342,28
20.00 350,79
21.00 377,66
22.00 375,19
23.00 360,24

Se det europæiske marked live →

Rumæniens forbrug i dag (MW)

00.00–01.00 · 4.860 MW 00.00 01.00–02.00 · 4.642 MW 01.00 02.00–03.00 · 4.640 MW 02.00 03.00–04.00 · 4.800 MW 03.00 04.00–05.00 · 4.762 MW 04.00 05.00–06.00 · 4.907 MW 05.00 06.00–07.00 · 5.562 MW 06.00 07.00–08.00 · 6.398 MW 07.00 08.00–09.00 · 6.895 MW 08.00 09.00–10.00 · 6.760 MW 09.00 10.00–11.00 · 6.618 MW 10.00 11.00–12.00 · 6.046 MW 11.00 12.00–13.00 · 5.779 MW 12.00 13.00–14.00 · 5.868 MW 13.00 14.00–15.00 · 6.028 MW 14.00 15.00–16.00 · 6.058 MW 15.00 16.00–17.00 · 6.206 MW 16.00 17.00–18.00 · 6.531 MW 17.00 6.531MW17.00–18.00

● timer med lavt forbrug ● gennemsnitligt forbrug ● spidsbelastningstimer

Hurtige data

Rumænien 277,1 €/MWh ▲ 14,0%

Frankrig 221,8 €/MWh ▲ 29,0%

opdateret 17.32

Se det europæiske marked live →

Nyhedsarkiv

oktober 2026 5september 2026 994

Nyheder efter land

Hele Europa 1Rumænien 39Albanien 30Belgien 30Bosnien-Hercegovina 30Bulgarien 30Danmark 30Estland 30Finland 30Frankrig 30Grækenland 30Irland 30Island 30Italien 30Kroatien 30Letland 30Litauen 30Luxembourg 30Malta 30Nederlandene 30Nordmakedonien 30Norge 30Polen 30Portugal 30Serbien 30Slovakiet 30Slovenien 30Spanien 30Sverige 30Tjekkiet 30Tyrkiet 30Tyskland 30Ukraine 30Ungarn 30Østrig 30
Annonce
Annonce

Offentliggjorte artikler: 1030 · Vis alle nyheder