Ghidul sezonului de încălzire: ce se scumpește, cu cât — și ce mai poți face

În fiecare toamnă, aceeași întrebare gospodărească: cu cât mai mult va costa iarna? Anul acesta, răspunsul estonian are cifre neobișnuit de precise — și aproape toate cu plus în față.

Gazul: capitolul greu. De la 54 la 96 de cenți metrul cub pe piața liberă — iar avertismentul furnizorului Elenger pentru clienții pe preț de bursă e fără ocolișuri: facturi cu 35–40% peste sezonul trecut. Cine are contract fix semnat la timp iernează liniștit; cine nu, plătește Ormuzul la fiecare metru cub.

Termoficarea: plus moderat, dar aproape general. Utilitas, operatorul a opt rețele urbane, scumpește în cinci dintre ele — în medie cu aproximativ 10%. Tallinnul urcă mai blând, cu 6%, mulțumită unității de valorificare a deșeurilor de la Iru. Vinovatul comun, dincolo de gaz: așchiile de lemn, scumpite cu circa 20% — biomasa nu mai e refugiul ieftin de altădată.

Lemnul, în toate formele. Peletele ating recorduri istorice: exporturile spre Polonia, umflate de programul „Aer Curat” al Varșoviei cu vreo 50%, au anulat ieftinirea obișnuită de vară. Lemnele uscate urcă rezonabil — 5 până la 10 procente; cele proaspete rămân chilipirul sezonului, pentru cine are unde să le usuce până la anul.

Manetele rămase. Trei, oneste: contractul — verificat acum, nu în decembrie, căci diferența fix-contra-bursă e anul acesta uriașă; consumul — fiecare grad mai puțin înseamnă câteva procente din factură; și calendarul — cine poate cumpăra combustibil primăvara își face aprovizionarea când piața doarme. Restul e meteorologie — și diplomație în strâmtori îndepărtate.

Anunțurile sezonului, în fluxul de știri.