Prima sondă după 56 de ani: Exxon pleacă din Creta, Energean forează în Ionică

Grecia trăiește simultan ambele capete ale poveștii hidrocarburilor: retragerea unui gigant dintr-un perimetru și prima foreză de generație nouă în altul.

Plecarea. ExxonMobil și partenerul elen HELLENiQ Energy au returnat statului blocul „Vest de Creta”: a doua prelungire a fazei de explorare a expirat în aprilie fără ca promisiunea seismicii 3D de înaltă rezoluție să se materializeze. În piață, gestul se citește simplu — în portofoliul global al Exxonului, adâncurile neexplorate cretane au pierdut concursul intern cu Guyana și Papua. Opoziția a transformat episodul în muniție politică; ministerul pregătește un nou tur de concesiuni.

Rămânerea. În nord-vestul Mării Ionice, povestea curge invers: Energean — operatorul consorțiului — a semnat pe 15 aprilie contractul cu Stena Drilling, iar în februarie 2027 nava de foraj va săpa sonda de explorare Asopos-1: apă de 850 de metri, țintă la 4 kilometri sub fundul mării, prima forare de explorare greacă după 56 de ani. Miza: un zăcământ de gaz care ar putea „schimba peisajul energetic” — sau o gaură scumpă și seacă; explorarea nu promite, verifică.

Al treilea jucător. Chevron, intrat recent pe perimetrele din sudul Peloponezului și al Cretei, confirmă că începe achiziția seismică până la finalul lui 2026 — semn că retragerea Exxonului n-a otrăvit tot bazinul.

Cadrul mare. Chiar în scenariul norocos, gazul ionian ar curge după 2030, într-o Europă care își programează scăderea cererii. Susținătorii răspund cu aritmetica siguranței: fiecare moleculă internă e o moleculă netranzacționată pe piețe nervoase. Verdictul, ca întotdeauna în explorare, îl dă sapa — în februarie 2027.

Companiile energiei elene, în fluxul de știri.