Bulgaria adoptă în a doua lectură modificările legii energiei regenerabile, care transpun directiva UE 2023/2413

Adunarea Națională a Bulgariei a adoptat în a doua lectură modificările și completările la Legea energiei din surse regenerabile (ZEVI), a anunțat vineri, 6 noiembrie, Ministerul Energiei. Textele, propuse de minister și de deputați, au fost dezbătute pe larg în plen cu o zi înainte, potrivit portalului de specialitate 3E-news.

Ce se schimbă. Modificările transpun cerințele Directivei (UE) 2023/2413 privind promovarea energiei din surse regenerabile. Legea prevede reguli și norme tehnice pentru proiectarea și construcția clădirilor, măsuri de sprijin pentru companii, măsuri pentru producția de energie termică din surse regenerabile și un mecanism de emitere și schimb de credite pentru electricitatea din surse regenerabile folosită în transporturi.

Zonele pentru eolian. La stabilirea zonelor prioritare pentru producția de electricitate din vânt sunt excluse ariile și teritoriile protejate din Rețeaua ecologică națională, rutele de migrație a păsărilor, terenurile forestiere și pajiștile permanente, precizează ministerul. Potrivit acestuia, legea nu modifică cerințele din Legea protecției mediului și din Legea biodiversității, regulile de construire și punere în funcțiune a instalațiilor regenerabile și nici restricțiile privind schimbarea destinației terenurilor agricole.

Context. Ministerul arată că modificările creează condițiile pentru neutralitatea climatică a UE până în 2050 și pentru reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelul din 1990. Directiva, adoptată la 18 octombrie 2023, stabilește pentru UE o țintă obligatorie de 42,5% energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie până în 2030.

Etapa din comisie. La votul în a doua lectură din comisia parlamentară pentru energie, la jumătatea lui octombrie, deputații aprobaseră încetarea achiziției la prețuri preferențiale a electricității produse de noile instalații fotovoltaice de pe acoperișuri și fațade de până la 30 kW, fără efect asupra instalațiilor existente, a relatat atunci publicația Capital. Motivul invocat a fost costul redus al tehnologiei.

Datele în timp real ale țării sunt pe pagina țării