Bajina Bašta urcă la 400 de kilovolți: șantierul care pregătește nodul Drinei

Stațiile electrice nu taie panglici memorabile — dar decid, în tăcere, ce proiecte devin posibile. Șantierul deschis la Bajina Bašta e cel mai bun exemplu recent: o stație care urcă de la 220 la 400 de kilovolți schimbă harta a tot ce se poate construi în jurul ei.

Ce se construiește. Extinderea și ridicarea stației existente la nivelul de 400 kV — standardul magistralelor europene de transport. Practic: celule noi, transformatoare noi, spațiu pentru linii care încă nu există dar au deja traseu proiectat. Stația veche deservea hidrocentrala de pe Drina și pomparea istorică; cea nouă va deservi o regiune întreagă.

Cele două proiecte care așteaptă. Primul: linia de circa 109 kilometri de la Obrenovac — faza a treia a Coridorului Trans-Balcanic, în construcție cu termen 2028 — care are nevoie de un capăt vestic la tensiune plină. Al doilea: Bistrica, cei 660 de megawați de pompare proiectați în amonte, care fără evacuare la 400 kV ar rămâne o baterie fără borne. Stația e numitorul comun al ambelor calendare — de aceea urgența ei.

Simbolistica locului. Bajina Bašta e deja panteonul hidroenergeticii iugoslave: aici funcționează din anii '80 una dintre marile centrale cu pompare ale Europei. Că exact aici se ancorează și noua generație de proiecte — coridor, pompare nouă, integrare regională — închide un cerc de jumătate de secol.

Perspectiva. Când stația, linia și pomparea vor fi gata, vestul Serbiei va avea ce n-a avut niciodată: un nod complet, unde producția flexibilă, magistrala de tranzit și granițele bosniacă și muntenegreană se ating. Nodurile de acest fel nu se mai construiesc des în Europa; cine le are, contează.

Rețelele regiunii, pe harta interactivă.