Rețeaua de gaz cu carte de identitate nouă: Evida și suta verde

În majoritatea Europei, întrebarea despre rețelele de gaz e cât de repede se închid. Danemarca a pus întrebarea inversă — cu ce le umplem — și răspunsul ei schimbă soarta conductelor.

Recordurile Evida. Operatorul național de distribuție contorizează premierele în ritm de buletin sportiv: luni cu peste jumătate biometan în rețea, recorduri zilnice și lunare de producție injectată, o cotă anuală care a urcat de la procente marginale la peste 40% într-un deceniu. Fiecare instalație nouă racordată mută media — iar racordările continuă.

Ce înseamnă suta. Ținta politică — gaz complet verde în 2030 — transformă rețeaua din infrastructură fosilă în tranziție într-un vector regenerabil permanent: transportator de biometan agricol azi, potențial de metan sintetic din PtX mâine. Pentru clienții rămași — industrie, cogenerare, gospodăriile încă neconvertite — molecula devine compatibilă climatic fără schimbarea aragazului.

Avertismentul branșei. Chiar celebrând recordurile, sectorul trage semnalul prin presa de specialitate: „noget skal gøres markant anderledes”. Lista: cadrul de sprijin post-2030 nedefinit, cozile de racordare pentru instalații noi, concurența pe biomasă cu transportul și incertitudinea cererii pe măsură ce încălzirea părăsește gazul. Suta verde nu vine din inerție.

Perspectiva continentală. Danemarca rulează, la scară națională, experimentul pe care Bruxelles-ul îl visează: decarbonizarea moleculei prin substituție, nu prin abandon. Reușita ar da rețelelor europene de gaz un viitor; eșecul le-ar confirma destinul de active eșuate. Mizele depășesc, iar, dimensiunea țării.

Gazul verde nordic, în fluxul de știri.