Mëttwoch, 28. Oktober 2026 | Lescht Aktualiséierung: 12:33 (rumänesch Zäit)

Energie-Neiegkeeten

Wat sech op der Plattform ännert a wat um europäesche Stroummaart geschitt, kuerz beschriwwen.

Kärenergie ALFRED, reactorul răcit cu plumb de la Mioveni: RATEN cumpără 1.000 de tone de plumb pentru instalațiile de test

Rumänien · 27. Okt. 2026

Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară a lansat o achiziție de 11 milioane de lei pentru 1.000 de tone de plumb de înaltă puritate, destinate instalațiilor experimentale ale proiectului 4ALFRED. Plumbul e agentul de răcire al reactorului demonstrativ ALFRED, de 300 MW termici, care urmează să fie construit la Mioveni.

Import / Export

Septembrie la graniță: România a importat 0,96 TWh și a exportat 0,49 TWh, iar 63% din import a venit din Bulgaria

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Rumänien | 24. Okt. 2026

În septembrie 2026, România a primit prin interconexiuni 958 GWh și a trimis 489 GWh, adică un sold net de 470 GWh luați din afară. Evaluat la prețul pieței românești, importul valorează 192,5 milioane de euro, iar exportul 71,8 milioane. Cea mai mare pondere a venit din Bulgaria, iar cel mai mare cumpărător net a fost Republica Moldova.

Betriber

PARAPET și MetaWealth construiesc la Neamț o baterie de 50 MW/100 MWh, pentru primăvara lui 2027

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Rumänien | 9. Okt. 2026

PARAPET și MetaWealth au început construcția unui sistem de stocare cu baterii de 50 MW și 100 MWh la Dumbrava-Deal, în județul Neamț. Lucrările civile au pornit odată cu livrările de echipamente; punerea în operare comercială e așteptată în primăvara lui 2027. Sistemul are 20 de unități de stocare, cinci unități de conversie Kehua și o stație electrică 20/110 kV cu transformator de 63 MVA. Fondatorul MetaWealth, Michael Topolinski III, spune că România are acum circa 2,31 GWh de stocare, față de ținta de 10 GWh pentru 2030.

Lescht Neiegkeeten

Energiepolitik

55 la sută în 2030: cât de departe e ținta, după anul celor 7 gigawați

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Litauen | 30. Sep. 2026

Dincolo de borna spectaculoasă a capacității, angajamentul lituanian care contează juridic e altul: regenerabilele să acopere 55% din consumul final brut de energie până în 2030 — indicator care numără nu doar electricitatea, ci și căldura și transportul. Anul celor 7 gigawați apropie decisiv componenta electrică; restul țintei se joacă însă pe terenuri mai grele: termoficările care mai ard gaz, transportul abia electrificat, industria cu procesele ei termice. Bilanțul realist al distanței rămase — și al instrumentelor disponibile — merită făcut exact acum, când succesul electric riscă să mascheze restanțele celorlalte sectoare.

Betriber

Minus 10 la retail, plus 22 la generare: anatomia marjelor într-un grup integrat

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Irland | 30. Sep. 2026

Sub cifra rotundă a profitului ESB — 377 de milioane — stă perechea de mișcări divergente care explică de fapt cum funcționează un grup energetic integrat pe vreme de volatilitate: divizia de clienți, cu Electric Ireland în frunte, a pierdut 10 milioane față de anul trecut, în timp ce tradingul de generare a câștigat 22. Aceeași cauză declarată pentru ambele — volatilitatea reaprinsă de tensiunile din Orientul Mijlociu — produce semne opuse în cele două etaje ale aceleiași companii. E manualul viu al integrării verticale: retailul absoarbe șocul pentru clienți, generarea îl monetizează pentru sistem, iar bilanțul comun le împacă.

Waasserkraft

Dabar intră în ultimul an: tunelul de 12 kilometri e aproape gata

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Bosnien an Herzegowina | 29. Sep. 2026

Cel mai mare șantier energetic activ al Bosniei își vede capătul: hidrocentrala Dabar din Herțegovina de Est — 160 de megawați, producție proiectată de 500 de gigawați-oră pe an — trebuie finalizată până la sfârșitul lui 2027, conform calendarului confirmat de ministrul energiei din RS, Petar Đokić, care o descrie drept „o lucrare de construcție excepțională, prima de acest fel în lume în secolul XXI”. Inima proiectului de 339,5 milioane de euro e tunelul de aducție de 12 kilometri, aproape străpuns, care va muta apele câmpiei carstice Nevesinje spre turbine; șantierul, deschis în iunie 2023, se întinde pe 40 de kilometri și patru comune, cu chinezii de la Gezhouba drept constructor principal și firmele locale Integral și Elnos alături.

Analysen

Septembrie în buletinele Ukrenergo: câte regiuni au rămas fără curent, zi cu zi

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Ukrain | 29. Sep. 2026

Titlurile buletinelor Ukrenergo din septembrie alcătuiesc un calendar al loviturilor: 9 septembrie — cinci regiuni; 14 septembrie — patru; 18 septembrie — patru; 21 septembrie — trei; 22 septembrie — șapte; 23 septembrie — cinci; 24 septembrie — opt regiuni lovite de atacuri, plus întreruperi provocate de vreme; 25 septembrie — șase. Între ele, zile cu prognoze fără restricții de consum: 21 și 25 septembrie. Tabloul nu e o statistică oficială, ci lectura unor titluri de presă: numărătoarea arată frecvența, nu amploarea, pentru că numărul consumatorilor lipsiți de curent nu e dat în aceleași buletine.

Méi Neiegkeeten

Import / Export

Patru oferte pentru legătura electrică cu Africa de Nord: 0,8 TWh pe an și un contract pe 25 de ani

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Malta | 29. Sep. 2026

Interconnect Malta a primit patru candidaturi pentru legătura propusă de energie regenerabilă între Africa de Nord și Malta, din partea unor consorții de companii locale și internaționale cu experiență în energie, infrastructură, inginerie și dezvoltare de proiecte; numele nu au fost făcute publice. O echipă de evaluare va analiza informațiile tehnice, comerciale și financiare. Inițiativa pornise, pe 27 martie, cu o consultare preliminară de piață: ținta e de 0,8 TWh pe an — circa 25% din cererea proiectată pentru 2025 —, de tip «baseload», cu un contract pe diferență pe 25 de ani în studiu. Ministra Miriam Dalli o leagă de documentul «Energy Shift» și de obiectivele de decarbonizare.

Betriber

775 de milioane pentru portul vântului: Klaipėda își cumpără locul în lanțul offshore

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Litauen | 29. Sep. 2026

În timp ce decizia finală pentru primul parc marin se lasă așteptată, portul Klaipėda execută partea lui de pariu fără ezitare: program de investiții de 775 de milioane de euro până în 2029, cu piesa centrală — extinderea sudică de 600 de milioane — intrată în construcție la mijlocul acestui an și cu terminalul dedicat asamblării și depozitării turbinelor programat spre finalizare încă din 2026. Logica pariului e regională: parcurile baltice ale anilor 2030 — lituaniene, letone, estone — vor avea nevoie de un port de instalare, iar porturile care există înaintea cererii sunt cele care o culeg.

Energiepolitik

Statul care demolează mic și construiește mare: noua ierarhie a apelor

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Nordmazedonien | 29. Sep. 2026

Două știri hidro din aceeași vară macedoneană par, la prima vedere, contradictorii: în Parcul Național Šar, buldozerele desființează microhidrocentralele Pena 84 și 85, în timp ce la Skopje guvernul anunță că e gata să construiască singur colosul de 1,5 miliarde de euro de la Čebren. Citite împreună, ele compun însă o doctrină coerentă — prima articulată în regiune: apele de munte din ariile protejate ies definitiv din calculul energetic, iar nevoia de hidroenergie se concentrează în proiecte mari, multifuncționale, pe amplasamente asumate public. După un deceniu în care sute de captări mărunte au otrăvit relația Balcanilor cu propriile râuri pentru megawați marginali, Skopje testează ierarhia inversă: puțin, mare și transparent, în locul lui mult, mic și ascuns.

Energiepolitik

Nota bună de la Viena: când „fără întârzieri” devine marcă de țară

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Albanien | 29. Sep. 2026

În rapoartele instituțiilor regionale, laudele sunt atât de rare încât merită citite ca evenimente: evaluarea Consiliului de Reglementare al Comunității Energetice asupra proiectelor prioritare de interes comun plasează ambele dosare albaneze — inelul intern de 400 de kilovolți și interconexiunea reconfigurată cu Kosovo — în categoria selectă a inițiativelor care avansează „fără întârzieri sistemice”, cu sprijin european prin WBIF confirmat din 2025. Într-o regiune în care infrastructura electrică se măsoară de obicei în decenii de promisiuni, calificativul funcționează ca un rating informal de credibilitate — moneda cea mai lipsită și cea mai valoroasă a energiei balcanice.

Energiepolitik

Doctrina toriului: când un zăcământ devine politică externă

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Tierkei | 29. Sep. 2026

Modul în care ministrul energiei Alparslan Bayraktar a încadrat acordul cu Copenhagen Atomics — nu ca pe un contract tehnologic, ci ca pe un pas spre „valorificarea resurselor naționale pentru independența energetică” — merită citit ca document de doctrină: Turcia își construiește în jurul rezervelor de toriu de la Eskișehir, printre cele mai mari cunoscute ale lumii, o narațiune de suveranitate care depășește fizica reactoarelor. În această lectură, mineralul din Anatolia nu e doar combustibil potențial, ci răspunsul turcesc la întrebarea care roade fiecare putere mijlocie a deceniului: cum ieși din menghina dependențelor — de gazul rusesc, de uraniul îmbogățit de alții, de tehnologiile licențiate — fără să te rupi de nimeni? Răspunsul doctrinei: cu ce ai în subsol și cu parteneriate alese pe sprânceană.

Maart

Misiunea FMI la Kiev: guvernanță corporativă și alinierea la legislația europeană în energie

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Ukrain | 29. Sep. 2026

Denys Shmyhal s-a întâlnit pe 1 septembrie cu misiunea Fondului Monetar Internațional, condusă de Gavin Gray și sosită la Kiev pe 31 august. Potrivit Ministerului Energiei, părțile au discutat despre situația din sector și despre nevoile de întărire a rezilienței energetice. Agenda a inclus reformele din energie în timpul legii marțiale, actualizarea Strategiei energetice, pregătirea pentru iarnă, alinierea legislației energetice la standardele europene și reforma guvernanței corporative. Ministrul a mulțumit pentru sprijinul de lungă durată pentru stabilitatea financiară a Ucrainei și pentru angajamentul privind un sector energetic durabil financiar și rezilient.

Analysen

Siwen nei Rechenzentren, den toten Wénkel am Energie-Klima-Plang: 365 MW an eng Nofro, déi em 25% géif eropgoen

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Lëtzebuerg | 29. Sep. 2026

Fënnef grouss Rechenzentrumsprojeten ergi 365 MW, an zwou aner virleefeg Ufroe 70 MW; dorënner d'Installatioun vu Google zu Biissen a Projete vu LuxConnect a Post, a véier Identitéite bleiwen onpubliséiert. Déi zougewise Netzkapazitéit erreecht ongeféier 470 MVA, dovun 415 MVA fir zukünfteg Projeten (88% vun der ugekënnegter Allokatioun). D'Stroumnofro vu Lëtzebuerg kéint 2030 7.756 GWh erreechen, 25% iwwer dem Niveau vun 2023, an d'Rechenzentren kéinten bis 2040 1,94–3,14 TWh pro Joer derbäisetzen, dat heescht 18,5–30% vum projektéierte nationale Verbrauch. Den nationale Energie-Klima-Plang (Juli 2024) huet se net abegraff. De Mouvement écologique huet getrennt dovun d'Geschäftsgeheimnis iwwer d'Energie vum Google-Projet viru Geriicht bruecht.

Analysen

5,4% din PIB: deficitul energetic al Maltei e cel mai mare din UE, cu Brent la plus 65,7%

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Malta | 29. Sep. 2026

Malta a avut în 2025 cel mai mare deficit al comerțului cu produse energetice din UE, echivalent cu 5,4% din PIB, potrivit datelor Eurostat citate de BusinessNow; urmează Bulgaria (3,5%) și Croația (3,4%), în timp ce Germania și Franța înregistrează câte 1,5%. În 2024, importurile nete au acoperit 99,6% din consumul de petrol al Maltei — printre cele mai mari proporții din Europa, deși câteva state au avut 100% sau puțin peste. Articolul e din 10 septembrie 2026, când Brent urcase cu 65,7% de la începutul anului (închiderea din 2025: 60,85 dolari pe baril). Guvernul a bugetat 172 de milioane de euro pentru sprijin energetic în 2026, față de 152 de milioane în 2025; subvențiile există din 2022.

Netz

Nordul cu surplus, sudul cu foame: rețeaua care desparte Islanda în două

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Island | 29. Sep. 2026

Fraza tehnică strecurată de Landsvirkjun în anunțul contractului cu atNorth — „din cauza limitărilor rețelei de transport, oferta de energie e mai mare în nord decât în sud” — descrie cea mai scumpă linie imaginară a Islandei: strangularea dintre regiunile insulei, care face ca megawați disponibili la Akureyri sau Blönduós să nu poată ajunge la coada de clienți din sud-vest. Consecințele se văd deja în deciziile de amplasare — centrele de date migrează spre nord, unde contractele ferme sunt posibile —, în timp ce întărirea magistralei rămâne prinsă în același labirint de avize care întârzie și centralele. O țară cu un singur sistem, dar cu două piețe de facto.

Stroum

Când nici ploaia, nici mina nu livrează: anatomia anului electric bosniac

EUROENERGY-REDAKTIOUN | Bosnien an Herzegowina | 29. Sep. 2026

Dincolo de cifra pierderii, raportul EPBiH pe 2025 oferă radiografia rară a unui sistem electric balcanic sub stres dublu: hidrologia a dezamăgit unsprezece luni din douăsprezece — doar martie și noiembrie au adus apă peste așteptări —, iar minele proprii au livrat din nou sub planul de cărbune, astfel că producția totală a ratat ținta revizuită cu 3,6%. În oglindă, consumul a depășit planul cu 0,5% — iarna nu negociază —, iar diferența s-a acoperit cum se acoperă mereu: din import și piață, cu 244,8 gigawați-oră cumpărați peste buget, la prețurile momentului. E mecanica exactă prin care un sistem construit pe două picioare — lignit și apă — descoperă că amândouă tremură simultan.

Day-Ahead-Präis haut a Rumänien (€/MWh)

00:00	232,05
01:00	242,92
02:00	267,86
03:00	257,53
04:00	283,78
05:00	283,28
06:00	331,81
07:00	336,66
08:00	321,80
09:00	298,22
10:00	287,47
11:00	294,76
12:00	300,39
13:00	308,72
14:00	291,77
15:00	304,61
16:00	355,45
17:00	332,15
18:00	338,73
19:00	356,25
20:00	353,35
21:00	399,57
22:00	351,56
23:00	331,36