29 set 2026

Sezonul consultărilor: Dubovik și Leotar își așteaptă vecinii la dezbatere

Două dintre cele mai mari proiecte regenerabile din istoria Republicii Srpska au traversat anul acesta același ritual democratic: consultarea publică a studiilor de impact asupra mediului. Pentru centrala solară Dubovik — până la 99 de megawați la Krupa na Uni —, documentația a stat la dispoziție până în 15 iulie, cu dezbatere organizată în comună; pentru gigantul eolian Leotar de peste Trebinje — 537 de megawați —, ministerul a deschis în ianuarie fereastra legală de observații. Consultările de mediu par formalități și sunt, de fapt, singurul moment în care cetățeanul obișnuit poate intra oficial în dosarul unui proiect de sute de milioane: observațiile depuse acum devin condiții de autorizare sau muniție în instanțe mai târziu.

Redazione EuroEnergy · 1 min di lettura · aggiornato il 30 set 2026

Sala unei dezbateri publice
Foto: Christian Ferrer · CC BY-SA 4.0 · Wikimedia Commons

Democrația energetică nu se exercită la urne, ci în săli de cămin cultural, la dezbateri despre studii de impact pe care aproape nimeni nu le citește. Merită explicat de ce aceste proceduri aparent birocratice decid soarta proiectelor — și cum se folosesc inteligent.

Ce e, juridic, consultarea. Legislația de mediu — aliniată la convențiile europene — obligă investitorul să publice studiul de impact și să răspundă formal observațiilor înainte de aviz. Fiecare observație înregistrată intră în dosar: autoritatea trebuie să o trateze, iar instanțele o pot invoca ani mai târziu. Tăcerea de la consultare slăbește, simetric, orice contestație ulterioară.

Ce se joacă la Dubovik. Pe 116 hectare de teren public, întrebările legitime țin de accesul pastoral, drenaj, remedierea la finalul concesiunii de 50 de ani și beneficiile locale. Niciuna nu oprește un proiect solar bine făcut; toate, puse în scris, îl fac mai bun.

Ce se joacă la Leotar. La 86 de turbine pe creastă, mizele sunt de alt calibru: păsări și lilieci pe culoarele de migrație, zgomot pentru satele de sub munte, peisajul Trebinjelui, drumurile de șantier prin carst. Studiul de impact al celui mai mare parc eolian planificat în Balcani merită, la propriu, cea mai atentă lectură publică din istoria entității.

Îndemnul practic. Ferestrele de consultare sunt scurte și prost anunțate — dar publice. Primării, ONG-uri, vecini: observațiile costă o scrisoare și valorează, în dosar, cât o pledoarie. Proiectele bune nu au de ce se teme de întrebări; doar cele proaste contează pe săli goale.

Anunțurile regiunii, în fluxul de știri.

Altre notizie

Commenti

Scrivi il primo commento.

I commenti compaiono dopo l'approvazione della redazione.

← Tutte le notizie