Bijeljina, orașul care vrea să se încălzească din adâncuri

Geotermia urbană are o regulă nedreaptă: resursa e distribuită de geologie, nu de merit. Bijeljina face parte dintre orașele norocoase — stă pe marginea sudică a bazinului panonic, cel mai generos rezervor de căldură al Europei Centrale —, iar decizia de a-și măsura științific norocul merită salutată ca model de administrație.

Ce spune geologia regională. Sub sedimentele Semberiei, apele de adâncime ating temperaturi utile termoficării la adâncimi accesibile — vecinii unguri și sârbi din același bazin încălzesc așa spitale, sere și cartiere de decenii. Băile termale locale sunt dovada vie a resursei; studiul comandat traduce dovada în parametri de proiect.

De ce studiul înaintea găurii. Forajele geotermale costă milioane și ratează scump: un puț plasat greșit compromite politic tema pentru o generație. Studiul științific — geofizică, modelare, reinterpretarea forajelor petroliere vechi din zonă — reduce exact acest risc, transformând explorarea din pariu în inginerie. E ordinea corectă a operațiunilor, pe care graba politică o încalcă des în regiune.

Perspectiva pentru oraș. O termoficare geotermală, chiar parțială, ar da Bijeljinei ce puține orașe bosniace au: cost al căldurii decuplat de piețele fosile și de politică. Pentru sere — industria firească a câmpiei —, apa geotermală e avantaj competitiv direct.

Tabloul național. Sarajevo forează după apă fierbinte, Bijeljina o cartografiază: geotermia bosniacă, ignorată decenii, prinde simultan rădăcini la ambele capete ale țării. Resursa a fost mereu acolo; s-a schimbat doar seriozitatea cu care e privită.

Regenerabilele regiunii, în fluxul de știri.