Un miliard pentru nord-est: planul ESO de a dezgropa 8.000 de megawați

Curtailmentul de un terawatt-oră din vara aceasta are o singură rezolvare structurală, și nu stă în niciun discurs: stă în stâlpi, conductoare și transformatoare. ESO tocmai le toarnă.

Planul pe hârtie și pe teren. Documentul-cadru — planul de dezvoltare a rețelei de transport 2025–2034 — prevede 222 de kilometri de linii noi de 400 kV, substații 400/110 kV digitalizate din proiect și ridicarea la 400 kV a coridoarelor vechi de 220. Ținta explicită: culoarele care aduc energia din regiunile bogate în soare și vânt spre centrele de consum și spre granițe.

Pariul pe Dobrogea. Aproape un miliard de leva merge concentrat în nord-est — Dobrogea și hinterlandul ei — unde potențialul regenerabil e evaluat la peste 8.000 MW și unde fiecare licitație de racord adună multipli ai capacității disponibile. Parte din finanțare vine european, inclusiv prin proiectul de interes comun „Carmen” cu România, care coase rețelele celor două maluri ale Dunării.

Modernizarea tăcută. Dincolo de proiectele-fanion, statistica de rutină: peste 150 de substații deja renovate, protecții și automatizări noi, plus instrumentul rar în regiune — harta electronică publică a capacității libere de racordare, care mută negocierile din birouri în date.

Restanța sinceră. Chiar și așa, ritmul cererii îl bate pe cel al șantierelor: bateriile explodează mai repede decât liniile, iar soarele tăiat rămâne reproșul anual adresat rețelei. Diferența față de alte țări: aici planul există, e finanțat și se vede pe teren — întrebarea e doar dacă ajunge la timp.

Infrastructura europeană, pe harta interactivă.