29. sep 2026.

Laboratorul Bitola: solar pe haldine, cărbune din import și gaz la orizont

Niciun loc nu concentrează mai bine toate contradicțiile și soluțiile tranziției balcanice decât perimetrul de câțiva kilometri din jurul termocentralei Bitola: pe haldinele complexului se montează 20 de megawați solari prin contractul PowerChina, în buncăre intră din această toamnă lignit kosovar cumpărat pe trei ani, iar pe planșetele ESM stă cogenerarea pe gaz de 200 de milioane de euro care ar aduce, în premieră, termoficare orașului. Trei combustibili, trei orizonturi de timp, un singur sit industrial — Bitola nu mai e doar cea mai mare centrală a Macedoniei de Nord, ci macheta la scară reală a felului în care un sistem mic și sărac în gaze își negociază, an cu an, ieșirea din lignit fără să stingă lumina.

Redakcija EuroEnergy · 1 min čitanja · ažurirano 30. sep 2026.

Bitola, strada Șirok Sokak
Foto: MartinDimitrievski · CC BY-SA 3.0 · Wikimedia Commons

Tranzițiile energetice se predau de obicei pe grafice naționale. Mai instructiv e să privești un singur loc unde toate liniile graficului se intersectează fizic. Bitola e exact acest loc — și merită o plimbare analitică prin straturile lui.

Stratul care moare încet: lignitul. Carierele proprii, tot mai sărace, nu mai țin singure cazanele; de aici contractul kosovar — 3 milioane de tone în 3 ani, preț fix. Nu e o renunțare la cărbune, ci o gestionare a declinului lui: importul ține sistemul stabil exact în anii în care alternativele se construiesc. Cine citește contractul ca pe o trădare a decarbonizării ignoră întrebarea-cheie: cu ce ar fi fost înlocuiți acei gigawați-oră mâine dimineață?

Stratul care crește: soarele pe haldine. Cei 20 de megawați PowerChina de lângă termocentrală folosesc exact moștenirea lignitului — teren degradat, racord masiv existent. Simbolistica e reală, dar și limitarea: solarul produce ziua; Bitola e chemată mai ales seara și iarna. De aici stratul al treilea.

Stratul-punte: gazul cu termoficare. Cogenerarea REK Bitola 1 — pregătită acum cu grantul Băncii Mondiale — ar prelua rolul de mijloc: flexibilă pentru sistem, curată față de lignit și, în sfârșit, folositoare orașului prin căldura reziduală. Condiționată, la rândul ei, de conductele care urcă dinspre Grecia.

Ce leagă straturile. Timpul. Fiecare strat are alt orizont — cărbunele: acest deceniu; solarul: imediat; gazul: 2029 și după; iar deasupra tuturor, bateriile de la Oslomej și, poate, Čebren. Arta guvernării energetice macedonene se reduce la o singură propoziție: să nu se stingă niciun strat înainte ca următorul să ardă. Bitola e locul unde se va vedea, fizic, dacă propoziția reușește.

Analizele regiunii, în fluxul de știri.

Ostale vijesti

Komentari

Budite prvi koji komentariše.

Komentari se prikazuju nakon odobrenja redakcije.

← Sve vijesti