România ratează ținta europeană de 70% la granițele cu Ungaria și Bulgaria

Regulamentul european al pieței de energie cere ca 70% din capacitatea elementelor critice de rețea să fie pusă la dispoziția comerțului transfrontalier. ANRE constată, în documentele planului de rețea aprobat pe 4 septembrie, că România nu atinge ținta la exact granițele pe care s-a sprijinit toată vara: Ungaria și Bulgaria.

Cifrele — raportate de Profit.ro din documentele ANRE, pentru primul trimestru din 2025, cele mai recente publicate: la granița cu Ungaria erau disponibili 980 MW față de 1.700 MW necesari; la granița cu Bulgaria, 1.890 MW față de 2.550. Adică exact pe sensul din care a venit grosul importurilor din august și septembrie lipsesc circa 660 MW de capacitate comercială.

De ce. Trei lucrări-cheie sunt întârziate: linia de 400 kV Reșița–Timișoara–Săcălaz, împinsă din 2025 în 2027; linia Smârdan–Gutinaș, împinsă din 2024 în 2026; și modernizarea Brazi Vest–Teleajen–Stâlpu, mutată în 2027. ANRE a dat Transelectrica 30 de zile pentru un program de accelerare, monitorizat trimestrial, care trebuie să arate și contribuția tehnologiilor moderne — monitorizarea dinamică a liniilor și conductoarele de înaltă temperatură.

Unde s-a rezolvat deja. Pe direcția Serbiei: linia dublu circuit Reșița–Pancevo funcționează complet de la inaugurarea stației de 400 kV Reșița, în mai, urcând capacitatea de schimb cu Serbia până la 1.000 MW.

Legătura cu factura. Capacitatea de graniță neoferită pieței înseamnă import mai puțin în orele critice — deci preț mai mare în piața spot. Vara lui 2026 a demonstrat-o pe viu.

O precizare de rigoare: cifrele MW pe granițe provin dintr-o singură redacție care a văzut documentele, iar datele sunt din 2025 — nu descriu neapărat situația de azi. Fluxurile reale pe fiecare graniță se văd, în schimb, minut cu minut, la noi pe prima pagină.