După Ciclade, Dodecanezul: cablurile pornesc spre Rodos și Kos

Pe hărțile operatorului de transport, Egeea nu mai e o mare cu insule, ci un șantier cu faze: Cicladele — bifate; Creta — bifată; urmează colțul cel mai greu, Dodecanezul.

Frontul nou. Programul de interconectare a Dodecanezului — anunțat ca prioritatea următoare a planului decenal — leagă Rodosul, cel mai mare sistem autonom rămas după Creta, plus Kos, Kalymnos, Karpathos și insulele-satelit, prin sute de kilometri de cabluri submarine în ape adânci și trafic maritim dens. Anul curent e al procedurilor: licitații internaționale pentru tronsoane și stații, autorizări de mediu, geofizică marină. Complexitatea — adâncimi, distanțe, sezonalitate turistică a consumului — face din el testul suprem al școlii grecești de interconectări.

De ce urgența. Rodosul arde vara motorină la prețuri de criză pentru un vârf turistic dublu față de iarnă; racordarea taie costul, deschide insula regenerabilelor și elimină riscul de pene în plin sezon — vulnerabilitate demonstrată dureros în anii trecuți. Iar în nord-est, Lesbos, Chios și Samos așteaptă aceeași operație în valul următor.

Contextul de portofoliu. Operatorul rulează simultan: finalizarea cicladică, pregătirea dodecaneză, tronsonul grec al marelui interconector spre Cipru și întărirea rețelei continentale pentru valul regenerabil. Investițiile de 1,7 miliarde pe 2026 — record istoric — fac din ΑΔΜΗΕ, discret, cel mai mare constructor de infrastructură al țării.

Sensul mare. Fiecare insulă legată închide o centrală pe păcură, taie subvenții de sute de milioane și adaugă spațiu pentru soare și vânt exact unde bat cel mai tare. Coaserea Egeei nu e doar inginerie: e cea mai eficientă politică energetică pe care Grecia a dus-o vreodată la capăt.

Interconectările elene, în timp real, pe pagina țării.