ΔΕΗ vrea să fie superputerea Balcanilor: EBITDA record și 24 de miliarde

Puține companii europene s-au reinventat atât de repede: acum cinci ani, ΔΕΗ era un fost monopol sufocat de datorii și lignit; azi cumpără piețe întregi în nord.

Semestrul în cifre. EBITDA ajustat: 1,2 miliarde de euro. Profit net ajustat: 0,4 miliarde. Investiții: 1,4 miliarde într-o jumătate de an — cu vârful pe regenerabile și rețele. Parcul verde: 7,3 gigawați instalați, 7,8 pro forma în august, plus 7,4 gigawați în construcție sau gata de start. Datoria: coborâtă la 1,2 ori EBITDA după majorarea de capital de 4 miliarde care a electrizat bursa ateniană.

Harta expansiunii. România și Bulgaria erau deja acasă — distribuție, furnizare, parcuri. Vara a adus pasul următor: acorduri pentru intrarea în Ungaria și Polonia, prin achiziția de portofolii regenerabile funcționale și proiecte în dezvoltare. Ținta declarată a planului de 24 de miliarde: utilitatea dominantă a coridorului dintre Marea Egee și Baltică.

De unde banii. Combinația rară: cash-flow-ul stabil al distribuției grecești, prețurile încă înalte ale retailului, disciplina impusă de acționarii instituționali post-privatizare — și un stat care a păstrat blocajul de control fără să sufoce compania.

Riscurile ambiției. Piețele noi vin cu reglementatori noi și valute proprii; lignitul care se închide acasă lasă goluri de capacitate; iar concurența pentru active regenerabile est-europene s-a scumpit exact când au intrat toți. Balcanii au mai văzut imperii energetice; ΔΕΗ pariază că al ei va fi primul construit pe soare, nu pe cărbune.

Companiile energiei sud-est-europene, în fluxul de știri.