200 de milioane pentru căldura Bitolei: ESM pregătește cogenerarea pe gaz

În toate planurile serioase de ieșire din lignit există o piesă intermediară pe care activiștii o detestă și inginerii o cer: capacitatea pe gaz care preia sarcina când cărbunele se stinge și regenerabilele nu ajung. Macedonia de Nord își construiește această piesă cu metodă — și cu un unghi social care merită remarcat.

Pașii și banii. Grantul Băncii Mondiale — 2,4 milioane de dolari, semnat în iunie — nu construiește nimic: cumpără maturitatea proiectului. Studiu de fezabilitate, consultanți, documentație de licitație internațională — etapa în care proiectele balcanice mor cel mai des, din grabă sau din lipsa exact acestor bani mărunți. Investiția propriu-zisă, estimată la 200 de milioane de euro, urmează după — parte dintr-un portofoliu național de 495 de megawați de cogenerare planificată.

De ce cogenerare, nu simplă centrală. Randamentul: aceeași flacără produce electricitate și încălzește orașul. Iar Bitola e cazul-școală al paradoxului balcanic: oraș-simbol al energiei, poluat iarna de mii de sobe individuale, la câțiva kilometri de turnurile de răcire. REK Bitola 1 ar închide, în sfârșit, acest circuit absurd — căldura reziduală către calorifere, aerul orașului mai curat.

Detaliul hidrogen. Specificarea „gaz și hidrogen” aliniază proiectul la conductele noi, ambele compatibile: dacă coridorul sudic va transporta cândva amestec cu hidrogen, centrala nu devine activ blocat.

Testul care vine. Granturile pregătesc; licitațiile decid. Între studiu și prima flacără stau anii în care Bitola va arde încă lignit — inclusiv kosovar. Cronometrarea celor două tranziții — cărbunele care scade, gazul-punte care crește — e adevărata artă pe care ESM trebuie s-o demonstreze.

Companiile regiunii, în fluxul de știri.