Biometanul portughez: țintă 9% din gaz în 2030, cinci uzine până la Crăciun

Dintre toate moleculele verzi, biometanul e cea mai puțin spectaculoasă — și, deocamdată, singura care curge efectiv prin conducte europene la scară. Portugalia, plecată târziu, recuperează metodic.

Țintele oficiale. Planul de acțiune pentru biometan fixează 2,7 TWh în 2030 — 9,1% din consumul național de gaz — și 5,8 TWh în 2040, aproape o cincime. Prima fază, dedicată pornirii pieței și cadrului de stimulente, s-a încheiat în 2026 conform calendarului: licențiere simplificată, tarife de injecție clarificate, licitația de cumpărare centralizată cu plafon de 62 de euro pe megawatt-oră.

Concretul. Mota-Engil, prin divizia de mediu, construiește cinci unități de biometan la Coimbra, Aveiro, Leiria, Seixal și Amadora: aproximativ 20,3 milioane de metri cubi de biogaz pe an, purificați și injectați în rețeaua națională — până la 170 GWh anual, cu punerea în funcțiune programată până la finalul lui 2026. Materia primă: deșeuri organice urbane, exact fracția pe care depozitele de gunoi o transformau până acum în metan liber în atmosferă.

De ce contează. Fiecare gigawatt-oră de biometan e un gigawatt-oră de GNL necumpărat de la Sines — cu prețul lui volatil cu tot — și o gură de aer pentru rețeaua de gaz, care își caută rolul într-o țară ce electrifică agresiv încălzirea.

Scepticismul sănătos. 9% în 2030 cere zeci de instalații, nu cinci; lanțurile de colectare a deșeurilor agricole abia se organizează. Dar spre deosebire de hidrogen, biometanul nu așteaptă nicio minune tehnologică — doar excavatoare și autorizații.

Gazul în mixul portughez, pe pagina țării.