Dincolo de borna spectaculoasă a capacității, angajamentul lituanian care contează juridic e altul: regenerabilele să acopere 55% din consumul final brut de energie până în 2030 — indicator care numără nu doar electricitatea, ci și căldura și transportul. Anul celor 7 gigawați apropie decisiv componenta electrică; restul țintei se joacă însă pe terenuri mai grele: termoficările care mai ard gaz, transportul abia electrificat, industria cu procesele ei termice. Bilanțul realist al distanței rămase — și al instrumentelor disponibile — merită făcut exact acum, când succesul electric riscă să mascheze restanțele celorlalte sectoare.
Energiapolitiikka
Tärkeimmät energiauutiset maasta Liettua: sähkö, kaasu, hinnat ja infrastruktuuri.
Dezvoltatorii încetinesc, parlamentul primește Pachetul Energiei Sustenabile
EUROENERGYN TOIMITUS | Liettua | 29.9.2026
Diagnoza vine chiar de la ministerul de resort: în drum spre borna de 7 gigawați, ritmul dezvoltatorilor de regenerabile a încetinit vizibil — mărturisirea viceministrului energiei Airidas Daukšas, făcută public odată cu răspunsul guvernamental: „Pachetul Energiei Sustenabile”, depus în Seimas. Cauzele încetinirii sunt chiar simptomele succesului — amiezi cu prețuri negative, rețea aglomerată, capital devenit selectiv — iar pachetul își propune să le trateze cu instrumentele generației a doua: stocare, flexibilitate, integrare. Lituania trece de la politica lui „mai mult” la politica lui „mai deștept”.
TVA-ul de 9 la sută la încălzire: când Bruxelles-ul numără cotele reduse ale Vilniusului
EUROENERGYN TOIMITUS | Liettua | 29.9.2026
Dezbaterea fiscală a sezonului lituanian are o constrângere pe care juriștii au pus-o pe masă fără menajamente: directiva europeană a TVA-ului permite fiecărui stat doar două cote reduse, iar Lituania și le-a consumat — astfel că menținerea sau extinderea cotei de 9% pentru încălzire nu se decide doar la Vilnius, ci în arhitectura fixă de la Bruxelles. Discuția, aprinsă exact când sezonul rece începe, e un studiu de caz despre marginile reale ale politicilor naționale de amortizare: statul poate ținti banii unde vrea — dar instrumentele fiscale se numără, la propriu.
Vuorokausimarkkinahinta tänään Romaniassa (€/MWh)
| 00.00 | 243,71 |
| 01.00 | 242,91 |
| 02.00 | 227,26 |
| 03.00 | 223,66 |
| 04.00 | 227,36 |
| 05.00 | 242,83 |
| 06.00 | 243,04 |
| 07.00 | 261,35 |
| 08.00 | 273,59 |
| 09.00 | 243,06 |
| 10.00 | 227,31 |
| 11.00 | 204,13 |
| 12.00 | 176,88 |
| 13.00 | 170,66 |
| 14.00 | 171,05 |
| 15.00 | 192,41 |
| 16.00 | 233,57 |
| 17.00 | 258,49 |
| 18.00 | 322,98 |
| 19.00 | 283,51 |
| 20.00 | 276,80 |
| 21.00 | 273,90 |
| 22.00 | 287,59 |
| 23.00 | 284,09 |
Romanian kulutus tänään (MW)
● matalan kulutuksen tunnit ● keskikulutus ● huipputunnit
Pikatiedot
päivitetty 19.49
Uutisarkisto
Uutiset maittain
Julkaistut artikkelit: 1031 · Näytä kaikki uutiset