400 de milioane de lei pentru bateriile prosumatorilor. Ghidul final e în Monitorul Oficial

Ministerul Mediului a publicat forma finală a programului prin care statul finanțează bateriile prosumatorilor: Ordinul 1.904 din 11 septembrie 2026, apărut în Monitorul Oficial pe 14 septembrie. Bugetul rămâne de 400 de milioane de lei, administrat prin Administrația Fondului pentru Mediu, iar accentul se mută de la montarea de panouri noi la păstrarea energiei produse de cele existente.

Cât dă statul. Cel mult 15.000 de lei cu TVA de beneficiar și cel mult 75% din cheltuielile eligibile — restul, cel puțin un sfert, e al prosumatorului. Costul maxim recunoscut e de 1.500 de lei pentru fiecare kWh de capacitate. Bateria trebuie să fie nouă, de minimum 10 kWh, cu garanție de cel puțin cinci ani și minimum 5.000 de cicluri complete. Se acceptă litiu-ion, litiu-fier-fosfat și sodiu-ion; plumb-acid, nu.

Ce s-a schimbat față de proiect. Trei cerințe s-au înmuiat după consultarea publică, în care ministerul spune că a analizat peste 200 de puncte de vedere: capacitatea minimă a scăzut de la 12 la 10 kWh, costul maxim recunoscut a urcat de la 1.250 la 1.500 de lei pe kWh, iar durabilitatea cerută a crescut de la 3.000 la 5.000 de cicluri. Schimbarea cea mai importantă e însă alta: prosumatorii care și-au cumpărat deja bateria din bani proprii pot acum aplica — proiectul inițial îi excludea, iar excluderea a fost criticată.

Cum se aleg dosarele. Nu „primul venit, primul servit". Proiectele primesc un punctaj automat de cel mult 100 de puncte — 50 pentru contribuția proprie și 50 pentru capacitatea cerută — și se finanțează în ordinea punctajului, în limita bugetului. Bateria trebuie să se încarce exclusiv din surplusul propriu de pe acoperiș, nu din rețea.

Câți au deja baterii. Situația publicată de ANRE la 30 iunie 2026 numără 127.084 de prosumatori cu stocare, din 359.378 în total. Programul e pentru persoane fizice, iar acolo socoteala e mai strânsă: din 324.535 de prosumatori persoane fizice, 123.231 aveau deja baterii, deci ținta reală e de aproximativ 201.000 de gospodării. Cifrele, județ cu județ, sunt pe pagina prosumatorilor.

Cât înseamnă 400 de milioane. La plafonul de 15.000 de lei de beneficiar, bugetul ajunge la aproximativ 26.700 de dosare — cam 13% dintre prosumatorii persoane fizice care încă n-au stocare. La costul maxim recunoscut de 1.500 de lei pe kWh, plafonul se atinge exact la 10 kWh, adică la capacitatea minimă: fiecare kWh peste atât e din buzunarul propriu.

Pentru scară: 26.700 de baterii de 10 kWh înseamnă 267 MWh de capacitate nouă la prosumatori. În mai, prosumatorii au vândut în rețea 313 GWh, adică vreo 10 GWh pe zi — deci programul acoperă mai puțin de 3% dintr-o zi de livrări. Nu schimbă sistemul, dar mută o parte din vârful de prânz în seară, acolo unde chiar e nevoie de ea.

De ce contează ora, nu doar cantitatea. La prânz, sute de mii de instalații produc în același timp și împing surplusul în rețea. Seara producția solară cade, consumul urcă, iar diferența se acoperă din centrale pe gaze, hidro sau import. O baterie de casă nu produce nimic în plus — mută energia din ora în care e ieftină și abundentă în ora în care e scumpă și lipsește. Pentru prosumator asta înseamnă mai mult autoconsum și mai puțină energie cumpărată seara.

Când se deschide. Sesiunea de înscriere nu era deschisă la sfârșitul lui septembrie. Data se stabilește prin dispoziție a președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, după validarea instalatorilor și publicarea listei lor; ministrul mediului a declarat pe 11 septembrie că, potrivit informațiilor instituției, programul se va putea lansa în octombrie. Atenție la o diferență care se pierde ușor: bugetul pe sesiune nu e neapărat egal cu bugetul programului — aceeași dispoziție stabilește și suma alocată sesiunii.