6,4 miliarde într-o jumătate de an: Statnett apasă accelerația

În țara care se ceartă pe fiecare øre din factură, compania de stat care deține autostrada electrică traversează cea mai mare expansiune din istoria ei — plătită, în parte, chiar de haosul prețurilor.

Ritmul. 6,4 miliarde de coroane investite în șase luni, un salt de 36% față de primul semestru al anului trecut; raportul semestrial anunță explicit „viteză mărită în construcția rețelei”. Pe deceniu: peste 150 de miliarde — unele estimări urcă spre 200 — cu ani de vârf la 15–20 de miliarde, dublul ritmului istoric.

Unde se toarnă banii. Nordul întâi: linia de 420 kV Skaidi–Hammerfest, cheia electrificării din Finnmark; apoi coridoarele care coboară surplusul arctic spre sudul însetat — exact ruta pe care seceta a făcut-o anul acesta neprețuită; plus stațiile și transformatoarele pentru miile de megawați industriali care așteaptă racord.

Paradoxul veniturilor. Când prețurile diferă între zone, diferența pe fluxurile dintre ele intră la operator ca „venit de strangulare” — iar anii turbulenți au adunat atâta încât Statnett își permite să țină tariful de consum înjumătățit și în 2026: 135 kr/kW, vreo 2 øre pe kilowatt-oră pentru gospodării. Criza plătește, parțial, propria vindecare.

Restanța. Nicio accelerație nu ajunge din urmă cererea: coada de racordare crește mai repede decât șantierele, iar disputele despre cine plătește rețeaua — gospodării, industrie sau centrele de date — abia încep. Despre ele, în articolele următoare.

Infrastructura energetică europeană, pe harta interactivă.